despărţitură

despărţitură
DESPĂRŢITÚRĂ, despărţituri, s.f. 1. Parte despărţită dintr-un vas, dintr-o încăpere, dintr-o ladă etc.; încăpere mică despărţită din una mai mare; compartiment. 2. Construcţie făcută cu scopul de a separa, de a delimita ceva. 3. (înv.) Grup, ceată izolată. – Despărţi + suf. -tură.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DESPĂRŢITÚRĂ s. v. compartiment.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

despărţitúră s. f., g.-d. art. despărţitúrii; pl. despărţitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DESPĂRŢITÚR//Ă despărţiturăi f. 1) Spaţiu limitat obţinut prin divizarea unei suprafeţe plane; compartiment. 2) Construcţie improvizată care separă ceva. /a despărţi + suf. despărţiturătură
Trimis de siveco, 02.01.2005. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • boxă — BÓXĂ, boxe, s.f. 1. Despărţitură, compartiment de dimensiuni reduse, în interiorul unui local, al unei încăperi, al unei case (pentru acuzaţi la tribunal, pentru o masă separată la restaurant etc.). ♦ Despărţitură într un grajd, făcută pentru un… …   Dicționar Român

  • compartiment — COMPARTIMÉNT, compartimente, s.n. 1. Despărţitură într un vagon de cale ferată, într o încăpere mai mare, într un dulap, într o cutie etc. ♦ Diviziune obţinută prin împărţirea unei suprafeţe plane. 2. Sferă, sector, domeniu (de activitate) într o …   Dicționar Român

  • rubrică — RÚBRICĂ, rubrici, s.f. 1. Despărţitură (verticală sau orizontală), cuprinzând una sau mai multe coloane, într un registru, formular, grafic etc. 2. Spaţiu rezervat (permanent) într o publicaţie periodică pentru articole dintr un anumit domeniu. 3 …   Dicționar Român

  • separeu — SEPARÉU, separeuri, s.n. Cameră, boxă, despărţitură, loc izolat într un restaurant, într o grădină de vară etc. [var.: separé s.n.] – Din fr. séparé. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  separéu s. n., art. separéul; pl. separéuri …   Dicționar Român

  • cuptor — CUPTÓR, cuptoare, s.n. 1. Construcţie de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea şi alte produse de panificaţie. ♦ Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată. ♦ Platformă zidită în prelungirea vetrei şi… …   Dicționar Român

  • căşiţă — căşíţă, căşíţe, s.f. (reg.) 1. alveolă de fagure, căsuică, căsuţă. 2. solniţă din coajă de mesteacăn; sărăriţă. 3. despărţitură într un sertar, chichiţă, casetă, pui, sipet; despărţitură in şerpar. 4. firidă. 5. colacul fântânii; ghizdurile… …   Dicționar Român

  • pălămidă — PĂLĂMÍDĂ1, pălămide, s.f. 1. Plantă erbacee perenă din familia compozitelor, cu tulpină înaltă, cu rădăcini adânci, cu frunzele întregi sau crestate, acoperite pe margini cu spini, care este foarte vătămătoare pentru semănături (Cirsium arvense) …   Dicționar Român

  • raclă — RÁCLĂ, racle, s.f. (pop.) 1. Sicriu, coşciug. 2. Ladă de lemn (de dimensiuni mari şi ornamentată). 3. Cutie de lemn cu capac, în care se păstrează anumite alimente. 4. Despărţitură într un hambar, unde se păstrează fânul, cerealele etc. 5. Pânză… …   Dicționar Român

  • arcaci — ARCÁCI, arcaciuri, s.n. 1. Îngrăditură sau despărţitură pentru separat oile. 2. Îngrăditură făcută de pescari în apă pentru prinderea şi păstrarea peştului în bălţi iarna. – et. nec. Trimis de ana zecheru, 09.03.2004. Sursa: DEX 98  arcáci s. n …   Dicționar Român

  • auricul — AURÍCUL, auricule, s.n. Fiecare dintre cele două despărţituri de sus ale inimii; atriu. [pr.: a u ] – Din fr. auricule, lat. auricula. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AURÍCUL s. (anat.) atriu. (auriculul este o despărţitură a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”