descompunere

descompunere
DESCOMPÚNERE, descompuneri, s.f. Faptul de a (se) descompune. ♦ Reacţie chimică în urma căreia o substanţă constituită din molecule cu structură mai complicată trece în mai multe substanţe constituite din molecule cu structură mai simplă. – v. descompune.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Descompunere ≠ compunere
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DESCOMPÚNERE s. 1. desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire. (descompunere în particule a unui corp dezintegrat.) 2. v. putrefacţie. 3. v. alterare. 4. v. rân-cezire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

DESCOMPÚNERE s. v. corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, des-frâu, destrăbălare, dezmăţ, dezmembra-re, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

descompúnere s. f., g.-d. art. descompúnerii; pl. descompúneri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DESCOMPÚNER//E descompunerei f. 1) v. A DESCOMPUNE şi A SE DESCOMPUNE. 2) Reacţie chimică în procesul căreia dintr-o substanţă cu structură moleculară mai complexă se obţin mai multe substanţe având structură moleculară mai simplă. /a (se) descompune
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DESCOMPÚNERE s.f. Acţiunea de a (se) descompune şi rezultatul ei; desfacere; stricare, putrezire, alterare. ♦ Reacţie chimică în urma căreia o substanţă cu o structură mai complicată trece în substanţe cu molecule mai simple sau în elementele din care era compusă. [< descompune].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

DESCOMPÚNERE s. f. 1. acţiunea de a (se) descompune. 2. reacţie chimică în urma căreia o substanţă cu o structură mai complicată trece în substanţe cu molecule mai simple sau în elementele din care era compusă. (< descompune)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • descompúnere — s. f., g. d. art. descompúnerii; pl. descompúneri …   Romanian orthography

  • putrefacţie — PUTREFÁCŢIE, putrefacţii, s.f. 1. Proces de descompunere a unor substanţe organice (vii sau moarte) sub influenţa unor bacterii; putrezire. ♦ Fază ultimă a procesului de asimilare şi dezasimilare a hranei de către un organism viu, care constă în… …   Dicționar Român

  • disoluţie — DISOLÚŢIE, disoluţii, s.f. (Franţuzism) Descompunere, dezagregare; decădere, degradare. – Din fr. dissolution. Trimis de LauraGellner, 08.01.2008. Sursa: DEX 98  disolúţie s. f. (sil. ţi e), art. disolúţia (sil. ţi a), g. d. disolúţii, art.… …   Dicționar Român

  • fotoliză — FOTOLÍZĂ, fotolize, s.f. Descompunere chimică a unor substanţe sub acţiunea luminii. – Din fr. photolyse. Trimis de zaraza joe, 08.01.2004. Sursa: DEX 98  fotolíză s. f. → liză Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • piroliză — PIROLÍZĂ s.f. (chim.) Pirogenare. – Din fr. pyrolyse. Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX 98  PIROLÍZĂ s. (chim.) pirogenare. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  pirolíză s. f., g. d. art …   Dicționar Român

  • saprofit — SAPROFÍT, Ă, saprofiţi, te s.n., adj. (Organism vegetal sau microorganism) care îşi procură hrana din substanţe organice în descompunere. [var.: saprofítă s.f.] – Din fr. saprophyte. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  saprofít adj. m.… …   Dicționar Român

  • silabaţie — SILABÁŢIE, silabaţii, s.f. Descompunere a cuvintelor în silabe. – Din fr. syllabation. Trimis de LauraGellner, 22.07.2004. Sursa: DEX 98  silabáţie s. f. (sil. ţi e), art. silabáţia (sil. ţi a), g. d. art silabáţiei; pl. silabáţii, art.… …   Dicționar Român

  • analiză — ANALÍZĂ, analize, s.f. 1. Metodă ştiinţifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinarea amănunţită a unei probleme. ♢ expr. În ultimă analiză = în concluzie. 2. (chim.) Identificare, determinare a… …   Dicționar Român

  • demorfism — DEMORFÍSM s.n. Proces de descompunere şi de distrugere a rocilor solide. – Din fr. démorphisme. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  demorfísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DEMORFÍSM s.n. Procesul de… …   Dicționar Român

  • denitrificare — DENITRIFICÁRE, denitrificări, s.f. Descompunere, de către bacteriile din sol, a protidelor şi nitraţilor, având drept consecinţă eliberarea azotului, proces care duce la scăderea fertilităţii solurilor. – cf. fr. d é n i t r i f i c a t i o n .… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”