depănătură

depănătură
DEPĂNĂTÚRĂ, depănături, s.f. Ceea ce este depănat. – Depăna + suf. -tură.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

depănătúră s. f., pl. depănătúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • depăna — DEPĂNÁ, deápăn, vb. I. tranz. 1. A înfăşura firele textile dintr un scul pe un mosor, pe o ţeavă etc. sau de pe un fus într un scul ori a face firele scul. ♢ expr. A lua (pe cineva) la depănat = a mustra, a lua din scurt (pe cineva). ♦ fig. A… …   Dicționar Român

  • dezrăsuci — DEZRĂSUCÍ, dezrăsucesc, vb. IV. tranz. A face ca un fir sau, p. gener., un obiect să nu mai fie răsucit; a desface. ♦ tranz. şi refl. A (se) desface din depănătură. – Dez + răsuci. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  A dezrăsuci ≠… …   Dicționar Român

  • dezrăsucit — DEZRĂSUCÍT, Ă, dezrăsuciţi, te, adj. Care nu mai este răsucit; care s a desfăcut din depănătură. – v. dezrăsuci Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”