dedulci

dedulci: DEDULCÍ, dedulcesc, vb. IV. refl. (fam.) A se deprinde, a se îndulci cu sau la ceva; a prinde gust de ceva, a se deda cu binele. – De⁴ + dulce.

Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX '98

DEDULCÍ vb. (pop. şi fam. fig.) a se spurca. (Se dedulci la un trai uşor.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

DEDULCÍ vb. v. spurca.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dedulcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dedulcésc, imperf. 3 sg. dedulceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. dedulceáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SE DEDULC//Í mă dedulciésc intranz. fam. A prinde gustul unor lucruri plăcute, dar puţin accesibile tuturor; a se deprinde (cu ceva bun). /de + dulce

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

spurca — SPURCÁ, spurc, vb. I. (pop.) 1. tranz. şi refl. A (se) murdări, a (se) mânji. ♦ refl. A şi evacua excrementele sau urina. ♦ tranz. fig. A pângări, a profana, a necinsti. ♦ tranz. fig. A înjura. 2. tranz. A a … Dicționar Român
de — DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziţie condiţională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de şi introduce o propoziţie concesivă) Cu toate că, deşi, şi dacă. Obraznicul, şi de i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ … Dicționar Român
dulce — DÚLCE, (A) dulci, adj., (B 2) dulciuri, s.n., (B 1) s.n. a. adj. I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului. ♦ Care a fost îndulcit (cu miere, cu zahăr etc.). 2. (Despre lapte) Proaspăt; nefermentat. ♦ (Despre brânzeturi) Care nu a… … Dicționar Român
tărâţă — TĂRẤŢĂ, tărâţe, s.f. (Mai ales la pl.) 1. Înveliş al grăunţelor de grâu, de porumb etc. zdrobit prin măcinare şi separat de făină la cernut. ♢ expr. Scump la tărâţe şi ieftin la făină, se spune despre cel care este zgârcit la cheltuieli mărunte,… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias