călugăr — CĂLÚGĂR, călugări, s.m. I. Bărbat care a făcut legământ să ducă o viaţă religios ascetică şi care trăieşte într o comunitate mănăstirească; monah. II. Instalaţie hidrotehnică cu ajutorul căreia se poate evacua apa din heleşteie, lacuri sau bazine … Dicționar Român
iezuit — IEZUÍT, Ă, iezuiţi, te, s.m. (şi adj.) Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola pentru combaterea Reformei şi întărirea puterii papale. ♦ Epitet dat unui om ipocrit, intrigant, viclean,… … Dicționar Român
ordin — ÓRDIN, ordine, s.n. 1. Dispoziţie obligatorie, scrisă sau orală, dată de o autoritate sau de o persoană oficială pentru a fi executată întocmai; poruncă. ♢ expr. La ordinele cuiva = la dispoziţia cuiva. Sub ordinele cuiva = sub comanda cuiva, sub … Dicționar Român
cagulă — CAGÚLĂ, cagule, s.f. 1. Mantie cu glugă purtată de călugări; tip de glugă care acoperă tot capul (cu deschizături în dreptul ochilor). 2. Parte de cauciuc a unei măşti de gaze. – Din fr. cagoule. Trimis de valeriu, 01.02.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
mănăstire — MĂNĂSTÍRE, mănăstiri, s.f. Instituţie religioasă cuprinzând o biserică şi mai multe chilii unde trăiesc, potrivit unor reguli de viaţă austere, călugări sau călugăriţe; p. restr. biserică a unei astfel de instituţii religioase; locaş unde… … Dicționar Român
templier — TEMPLIÉR, templieri, s.m. (La pl.) Ordin de călugări militari din evul mediu (care au participat la cruciade); (şi la sg.) călugăr care făcea parte din acest ordin. [pr.: pli er) – Din fr. templier. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
capitul — CAPÍTUL1, capituli, s.m. 1. Corpul canonicilor unei catedrale catolice. ♦ Adunare a canonicilor. ♦ Adunare de călugări sau de alţi clerici catolici. 2. Loc în care se ţin asemenea adunări. – Din it. capitulo. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
tunde — TÚNDE, tund, vb. III 1. tranz. şi refl. A( şi) scurta, a( şi) reteza, a( şi) tăia părul, barba sau mustaţa. ♦ tranz. A tăia lâna sau părul de pe corpul unui animal. ♦ tranz. p. anal. A tăia în mod egal fibrele unei ţesături, iarba, frunzele,… … Dicționar Român
Cărpinet — Județ de Bihor Cărpinet Statut : Commune … Wikipédia en Français
cistercieni — CISTERCIÉNI s.m.pl. Ordin de călugări benedictini din Franţa, datând din sec. XI, care au jucat un rol deosebit în colportarea formelor arhitectonice ale goticului timpuriu. // adj. Care aparţine acestui ordin. ♢ Arhitectură cisterciană =… … Dicționar Român
