curiozitate

curiozitate
CURIOZITÁTE, (2) curiozităţi, s.f. 1. Dorinţă de a cunoaşte (amănunţit) ceva nou sau neobişnuit; manifestare a interesului pentru un lucru deosebit. ♦ Indiscreţie. 2. Caracterul ciudat al unui lucru sau al unei fiinţe; (concr.) lucru interesant care se întâlneşte rar; ciudăţenie, raritate. [pr.: -ri-o-] – Din fr. curiosité, lat. curiositas, -atis.
Trimis de romac, 10.05.2004. Sursa: DEX '98

CURIOZITÁTE s. 1. v. interes. 2. ciudăţenie, (grecism rar) paraxenie. (Avea unele curiozitateăţi în comportare.) 3. v. ciudăţenie. 4. raritate. (O curiozitate a naturii.) 5. v. indiscreţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

curiozitáte s. f. (sil. -ri-o-), g.-d. art. curiozităţii; (rarităţi, ciudăţenii) pl. curiozităţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CURIOZITÁTE1 f. 1) Dorinţă de a cunoaşte, de a şti, de a afla ceva nou, necunoscut. 2) Interes meschin pentru orice, mai ales pentru chestiuni care privesc pe alţii. [G.-D. curiozităţii; Sil. -ri-o-] /<fr. curiosité, lat. curiositas, curiozitateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CURIOZIT//ÁTE2 curiozitateăţi f. mai ales la pl. Caracter ciudat al unei persoane, al unui lucru sau al unui fenomen. [G.-D. curiozităţii; Sil. -ri-o-] /<fr. curiosité, lat. curiositas, curiozitateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CURIOZITÁTE s.f. 1. Dorinţa de a cunoaşte ceva nou sau neobişnuit. ♦ Indiscreţie. 2. Caracterul ciudat al unui lucru sau al unei fiinţe; (concr.) raritate, ciudăţenie. [cf. fr. curiosité, it. curiosità].
Trimis de LauraGellner, 28.04.2006. Sursa: DN

CURIOZITÁTE s. f. 1. dorinţa de a cunoaşte ceva nou sau neobişnuit. ♢ indiscreţie. 2. caracterul ciudat al unui lucru, al unei fiinţe; raritate, ciudăţenie. (< fr. curiosité, lat. curiositas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • curios — CURIÓS, OÁSĂ, curioşi, oase, adj. 1. Care manifestă curiozitate. ♦ Indiscret. 2. Care stârneşte curiozitate; ciudat, straniu; surprinzător, neobişnuit; original. [pr.: ri os] – Din fr. curieux, lat. curiosus, it. curioso. Trimis de romac,… …   Dicționar Român

  • perierghie — PERIÉRGHIE s. v. atenţie, curiozitate, inte res, luare aminte. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  perierghíe s.f. (înv.) 1. curiozitate, interes. 2. cercetare; anchetă. 3. stil, căutat, preţios. Trimis de blaurb, 14.09.2006. Sursa:… …   Dicționar Român

  • chiorî — CHIORÎ, chiorăsc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A şi pierde sau a face pe cineva să şi piardă un ochi; p. ext. a i slăbi sau a face să i slăbească cuiva vederea sau să nu mai vadă (temporar). ♦ (reg.) A orbi. ♦ tranz. fig. A încerca să înşele sau …   Dicționar Român

  • ciudăţenie — CIUDĂŢÉNIE, ciudăţenii, s.f. 1. Aspect, caracter ciudat, bizar, curios al unui lucru, al unei atitudini, al unui fenomen etc. 2. (concr.) Lucru, fiinţă, întâmplare etc. ciudată. – Ciudat + suf. enie. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • căsca — CĂSCÁ, casc, vb. I. 1. tranz. A deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a mânca etc. ♢ expr. A căsca gura = a privi cu interes, cu mirare sau curiozitate naivă; p. ext. a umbla fără nici o treabă, a pierde vremea. A căsca ochii = a… …   Dicționar Român

  • holba — HOLBÁ, holbez, vb. I. tranz. A face ochii mari, a i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.). ♦ refl. A se uita la cineva sau la ceva cu ochii măriţi de curiozitate, de spaimă etc.; a se zgâi. – Din lat. volvere. Trimis de gall, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • incuriozitate — INCURIOZITÁTE s.f. (Liv.) Lipsă de curiozitate, de interes. [pron. ri o . / cf. fr. incuriosité]. Trimis de LauraGellner, 26.04.2005. Sursa: DN  INCURIOZITÁTE s. f. lipsă de curiozitate, de interes. (< fr. incuriosité) Trimis de raduborza, 15 …   Dicționar Român

  • interesat — INTERESÁT, Ă, interesaţi, te, adj. 1. Care are un interes (într o afacere), care are de tras foloase. 2. Care urmăreşte numai interesul său personal; meschin. 3. Plin de curiozitate. – v. interesa. cf. fr. i n t e r e s s é, it. i n t e r e s s a …   Dicționar Român

  • măre — MẮRE interj. (pop.) 1. Cuvânt care exprimă: mirare; curiozitate; nedumerire; surprindere, uimire; admiraţie etc. 2. Termen de adresare: Măi, bre. ♦ Cuvânt prin care se subliniază o relatare, o afirmaţie. [var.: mări interj.] – cf. alb. m o r e,… …   Dicționar Român

  • raritate — RARITÁTE, (2) rarităţi, s.f. 1. Faptul de a fi rar, caracterul a ceea ce este rar. 2. Obiect, fiinţă, fenomen care se întâlneşte rar; p. ext. ceea ce este excepţional, atrage atenţia, constituie o curiozitate. – Din lat. raritas, atis. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”