- curios
- CURIÓS, -OÁSĂ, curioşi, -oase, adj. 1. Care manifestă curiozitate. ♦ Indiscret. 2. Care stârneşte curiozitate; ciudat, straniu; surprinzător, neobişnuit; original. [pr.: -ri-os] – Din fr. curieux, lat. curiosus, it. curioso.Trimis de romac, 28.04.2004. Sursa: DEX '98CURIÓS adj. 1. v. neobişnuit. 2. v. indiscret.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecuriós adj. m. (sil. -ri-os), pl. curióşi; f. sg. curioásă, pl. curioáseTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCURI//ÓS curiosoásă (curiosóşi, curiosoáse) 1) Care manifestă curiozitate. 2) Care este indiscret. 3) Care iese din comun. [Sil. -ri-os] /<fr. curieux, lat. curiosusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCURIÓS, -OÁSĂ adj. 1. Care manifestă curiozitate; indiscret. 2. Care stârneşte curiozitate; ciudat, neobişnuit. [pron. -ri-os, var. (pop.) curioz, -oază adj. / cf. fr. curieux, it. curioso, lat. curiosus].Trimis de LauraGellner, 16.02.2005. Sursa: DNcuriós (curioásă), adj. – 1. Ciudat, straniu. – 2. Indiscret. – Mr. curios. it. curioso, şi mai tîrziu fr. curieux (sec. XIX). Înainte se pronunţa şi curioz, ca în it., sau in ngr. ϰοριόζος. – Der. necurios, adj. (fără curiozitate); curiositate, s.f. (curiozitate).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERCURIÓS, -OÁSĂ adj. 1. care manifestă curiozitate; indiscret. 2. care stârneşte curiozitate; ciudat, neobişnuit. (< fr. curieux, lat. curiosus, it. curioso)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.