cucerire

cucerire
CUCERÍRE, cuceriri, s.f. Acţiunea de a (se) cuceri şi rezultatul ei; câştig, progres, izbândă. ♢ expr. (fam.) A face o cucerire = a-şi atrage simpatia sau dragostea ciuva. – v. cuceri.
Trimis de Felicia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CUCERÍRE s. 1. luare, ocupare, ocupaţie, (fran-ţuzism înv.) conchetă. (cucerire Griviţei.) 2. v. subju-gare. 3. v. repurtare. 4. v. câştigare. 5. v. încântare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cuceríre s. f., g.-d. art. cucerírii; pl. cuceríri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • conchistă — CONCHÍSTĂ, conchiste, s.f. (Italienism) Cucerire (amoroasă). ♦ Femeie cucerită, sedusă. – Din it. conquista. Trimis de Joseph, 16.05.2004. Sursa: DEX 98  conchístă s. f., pl. conchíste Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • ocupaţie — OCUPÁŢIE, ocupaţii, s.f. 1. (Luare temporară în) stăpânire de către forţele armate ale unui stat a unei părţi sau a totalităţii teritoriului unui alt stat; cucerire. ♢ loc. adj. De ocupaţie = (despre forţe armate) care ocupă temporar un teritoriu …   Dicționar Român

  • conchetă — CONCHÉTĂ, conchete, s.f. (Franţuzism) Cucerire. – Din fr. conquête. Trimis de Joseph, 16.05.2004. Sursa: DEX 98  CONCHÉTĂ s. v. cucerire, luare, ocupare, ocupaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  conchétă s. f., pl. conchéte …   Dicționar Român

  • ascensiune — ASCENSIÚNE, ascensiuni, s.f. 1. Mişcare de jos în sus a unui mobil. 2. Suire, urcare (pe un munte); înălţare în atmosferă (cu balonul etc.) 3. fig. Dezvoltare, creştere, evoluţie a cuiva (pe scară profesională, socială). [pr.: si u ] – Din lat.… …   Dicționar Român

  • colonialism — COLONIALÍSM s.n. Politică a unor state de cucerire de colonii1 (2) sau de menţinere a coloniilor. [pr.: ni a ] – Din fr. colonialisme. Trimis de hai, 29.06.2004. Sursa: DEX 98  colonialísm s. n. (sil. ni a ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • câştigare — CÂŞTIGÁRE s.f. Acţiunea de a câştiga. – v. câştiga. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Câştigare ≠ pierdere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CÂŞTIGÁRE s. 1. v. repurtare. 2. cucerire, dobândire. (câştigare unui titlu de …   Dicționar Român

  • cădere — CĂDÉRE, căderi, s.f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mişcare de sus în jos a unui lucru, coborâre spre pământ sub efectul gravitaţiei. ♢ Cădere de apă = diferenţă de nivel între două puncte ale unui curs de apă; (concr.) masă de apă care cade de …   Dicționar Român

  • expediţie — EXPEDÍŢIE, expediţii, s.f. 1. Călătorie lungă (şi anevoioasă) făcută de un grup organizat în regiuni îndepărtate, cu scopuri ştiinţifice, comerciale etc. 2. Campanie militară agresivă pentru cucerirea unui teritoriu străin, îndepărtat de propria… …   Dicționar Român

  • luare — LUÁRE s.f. Acţiunea de a (se) lua. ♢ Luare aminte = atenţie, grijă. [pr.: lu a ] – v. lua. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LUÁRE s. 1. apucare, prindere, prins. (luare obiectului cu mâna.) 2. v. înhăţare. 3. v. cumpărare. 4. v …   Dicționar Român

  • ocupare — OCUPÁRE, ocupări, s.f. Acţiunea de a (se) ocupa şi rezultatul ei. – v. ocupa. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OCUPÁRE s. 1. v. cucerire. 2. v. subjugare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  OCUPÁRE s. v …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”