crăpăt — CRẮPĂT s.n. (reg.) Arşiţă, dogoare. – Crăpa + suf. ăt. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CRĂPĂT s. v. arşiţă, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, fierbinţeală, năbuşeală, năduf, năduşeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf,… … Dicționar Român
spart — SPART1 s.n. 1. Spargere. 2. (pop.) Sfârşit, încheiere a unei activităţi. ♢ expr. A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate (lichida). – v. sparge. Trimis de LauraGellner, 13.09 … Dicționar Român
crăpa — CRĂPÁ, crăp, vb. I. 1. intranz. şi refl. (Despre obiecte) A se desface (în mod brusc) în mai multe bucăţi; a plesni din cauza gerului, a unei lovituri etc.; a se sparge. ♢ expr. Unde dai şi unde crapă, se spune atunci când se obţin cu totul alte… … Dicționar Român
despicat — DESPICÁT, Ă, despicaţi, te, adj. Tăiat, desfăcut de a lungul; crăpat. – v. despica. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DESPICÁT adj. 1. crăpat, spart, spintecat, tăiat. (Lemne de foc despicat.) 2. v. spintecat. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
scorojit — SCOROJÍT, Ă, scorojiţi, te, adj. 1. (Despre lemn, piele, hârtie sau obiecte făcute din ele) Strâmbat, îndoit, crăpat, deformat (de căldură, de uscăciune). 2. (Despre vopsele, tencuieli şi despre obiectele pe care sunt aplicate) Degradat (la… … Dicționar Român
spargere — SPÁRGERE, spargeri, s.f. Acţiunea de a (se) sparge şi rezultatul ei; spart. ♦ Furt prin efracţie. – v. sparge. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPÁRGERE s. 1. ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, fisurare, fisurat, plesnire,… … Dicționar Român
spintecat — SPINTECÁT, Ă, spintecaţi, te, adj. Despicat, străpuns; înjunghiat; sfâşiat. ♦ Prevăzut cu o tăietură, cu o despicătură. – v. spinteca. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SPINTECÁT adj. 1. despicat. (Cu pântecele spintecat.) 2. crăpat,… … Dicționar Român
caniculă — CANÍCULĂ, canicule, s.f. 1. Perioadă în care steaua Sirius răsare şi apune o dată cu soarele (22 iulie – 23 august). 2. Căldură dogoritoare specifică zilelor calde de vară; arşiţă, zăpuşeală, năduf. – Din fr. canicule, lat. canicula. Trimis de… … Dicționar Român
cigă — CÍGĂ, cige, s.f. 1. (min.) Scripete fix. 2. (zool.) Cochilie de gasteropod. – Din magh. csiga. Trimis de viorelgrosu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 cígă s. f., pl. cíge Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortog … Dicționar Român
ciobit — CIOBÍT, Ă, ciobiţi, te, adj. Ştirbit, spart în parte, crăpat. – v. ciobi. Trimis de hai, 14.05.2004. Sursa: DEX 98 CIOBÍT adj. 1. ciocnit, ştirb, ştirbit. (Pahar ciobit.) 2. v. spart. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime CIOBÍT s. 1 … Dicționar Român
