Dicționar Român. 2013.
crestătură — CRESTĂTÚRĂ, crestături, s.f. 1. Semn făcut prin tăiere, prin crestare; tăietură. 2. (La pl.) Procedeu al artei populare de ornamentare a lemnului prin cioplire, scrijelare sau crestare, folosit la elementele arhitectonice, la piesele de mobilier … Dicționar Român
cuib — CUIB, cuiburi, s.n. 1. Culcuş făcut de păsări, de unele mamifere etc. pentru a se adăposti, pentru a depune ouăle, a cloci şi a scoate pui. 2. fig. Locuinţă, sălaş; reşedinţă. 3. fig. (peior.; urmat de determinări) Loc (ascuns) unde se ticluieşte … Dicționar Român
riţuire — RIŢUÍRE, riţuiri, s.f. Acţiunea de a riţui şi rezultatul ei; crestare, riţuit. – v. riţui. Trimis de IoanSoleriu, 09.07.2004. Sursa: DEX 98 RIŢUÍRE s. v. riţuit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime riţuíre s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
tămâie — TĂMẤIE s.f. Substanţă răşinoasă obţinută prin crestare din scoarţa unor arbuşti exotici, solidificată sub forma unor boabe neregulate, de culoare roşiatică sau gălbuie, care, prin ardere, produc un fum cu miros aromat pătrunzător, folosită în… … Dicționar Român
