creion

creion
CREIÓN, creioane, s.n. 1. Ustensilă pentru scris sau desenat, constituită dintr-o mină neagră sau colorată, protejată de un înveliş de obicei din lemn; beţişor făcut din argilă combinată cu diferite substanţe, cu care se poate desena în diferite culori. 2. Desen realizat în creion (1). 3. fig. Mod de a scrie, de a compune; uşurinţa de a scrie, de a compune ceva (valoros). 4. Obiect în formă de creion (1) preparat din substanţe cosmetice, folosit ca fard. 5. (În sintagma) Creion luminos = dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor şi informaţiilor în minicalculatoare. – Din fr. crayon.
Trimis de LauraGellner, 15.12.2008. Sursa: DEX '98

CREIÓN s. condei, (pop. şi fam.) plaivaz, (înv. şi reg.) plumb, (înv., în Transilv. şi Ban.) ceruză. (Negustorul stă cu creionul după ureche.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

creión s. n., pl. creioáne
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CREI//ÓN creionoáne n. 1) Beţişor de grafit sau plombagină, închis, de obicei, într-un înveliş de lemn, într-un tub de metal sau de plastic, care serveşte la scris sau la desenat. 2) Preparat cosmetic sau farmaceutic în formă de beţişor. [Sil. cre-ion] /<fr. crayon
Trimis de siveco, 26.09.2005. Sursa: NODEX

CREIÓN s.n. 1. Obiect prismatic sau cilindric, având la mijloc o mină de grafit sau din alt material, cu care se scrie sau se desenează. 2. Preparat cosmetic sau farmaceutic folosit la machiaj etc. [pron. cre-ion. / < fr. crayon].
Trimis de LauraGellner, 23.04.2006. Sursa: DN

creión (creioáne), s.n. – Ustensilă pentru scris. fr. crayon. – Der. creiona, vb., din fr. crayonner.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

CREIÓN s. n. 1. bastonaş de lemn având la mijloc o mină neagră sau colorată pentru scris sau desenat. 2. schiţă a unui desen executată în creion (1); eboşă (a unui tablou, a unei poezii). 3. ustensilă asemănătoare cu creionul (1), baton având diferite întrebuinţări. o creion luminos = dispozitiv electronic pentru introducerea datelor şi informaţiilor în minicalculatoare. 4. (fig.) uşurinţă de a scrie, de a desena, de a compune. (< fr. crayon)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • creion — creioun m. fr. crayon. voir gredon …   Diccionari Personau e Evolutiu

  • cónte — (creion) s. n …   Romanian orthography

  • chimic — CHÍMIC, Ă, chimici, ce, adj. Care aparţine chimiei, privitor la chimie. ♦ Care utilizează substanţe şi metode din domeniul chimiei. ♢ Curăţătorie chimică. ♢ Creion chimic = creion cu mină violetă, fabricată sintetic, a cărui urmă de pe hârtie se… …   Dicționar Român

  • dermatograf — DERMATOGRÁF dermatografe, s.n., adj. (Creion colorat) care are o compoziţie specială şi serveşte la machiaj. – Din fr. dermatographe. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  dermatográf s. n. (sil. graf), pl. dermatográfe Trimis de… …   Dicționar Român

  • sanguină — SANGUÍNĂ, sanguine, s.f. Mineral de culoare roşiatică brună care conţine oxid feric natural. ♦ Creion a cărui mină, roşie brună, este făcută din sanguină. ♦ Desen executat cu un creion a cărui mină este făcută din sanguină; litografie care imită… …   Dicționar Român

  • pastel — PASTÉL, pasteluri, s.n., adj. invar. 1. s.n. Creion colorat, moale, pentru desen, făcut din pigmenţi pulverizaţi, amestecaţi cu talc şi cu gumă arabică. ♦ Desen executat cu acest fel de creioane. 2. s.n. Poezie cu conţinut liric, în care se… …   Dicționar Român

  • carioca — CARIÓCA1 s.f. 1. Dans popular din America Latină (Brazilia), cu ritm moderat; melodie după care se execută acest dans. 2. Instrument popular de percuţie folosit la acompanierea ritmică a dansului carioca (1). [pr.: ri o ] – Din sp., port. carioca …   Dicționar Român

  • conte — CÓNTE1, conţi, s.m. 1. (În orânduirea feudală) Mare senior, conducător al unei provincii, care, pe pământurile sale, avea drepturi absolute. 2. Titlu de nobleţe ereditar, intermediar între viconte şi marchiz (în Occident) sau între baron şi prinţ …   Dicționar Român

  • copier — COPIÉR, copiere, s.n. Registru în care se copiază (unele operaţii contabile). [pr.: pi er] – Din germ. Kopier[buch]. Trimis de IoanSoleriu, 23.05.2004. Sursa: DEX 98  copiér s. n. (sil. pi er), pl. copiére Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • condei — CONDÉI, condeie, s.n. 1. Unealtă de scris în formă de beţişor, la care se adaptează o peniţă; toc (împreună cu peniţa). ♢ Mânuitor de condei = scriitor (talentat). ♢ expr. Ca din condei = regulat, ordonat, frumos. A trage condeiul = a încărca la… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”