- copleşit
- COPLEŞÍT adj. v. toropit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
copleşit
Look at other dictionaries:
aferat — AFERÁT, Ă, aferaţi, te, adj. Care este sau care pare că are multe treburi, că este foarte ocupat. – Din fr. affairé. Trimis de ana zecheru, 23.08.2002. Sursa: DEX 98 aferát adj. m., pl. aferáţi; f. sg. aferátă, pl … Dicționar Român
pierdut — PIERDÚT, Ă, pierduţi, te adj. 1. (Despre obiecte, bunuri) Care nu se mai află în posesiunea proprietarului, care nu mai este la locul lui obişnuit, despre care nu se ştie unde se află. ♦ Care nu mai există, care a dispărut. 2. (Despre oameni)… … Dicționar Român
pătrunde — PĂTRÚNDE, pătrúnd, vb. III. 1. tranz. şi intranz. A trece prin..., a străbate, a străpunge, a răzbate, a penetra; a perfora, a găuri. ♦ (Despre sunete, zgomote etc.) A ajunge până la a se propaga prin spaţiu, a se face auzit. ♦ tranz. A privi cu… … Dicționar Român
rupt — RUPT2, Ă, rupţi, te, adj., s.f. I. adj. 1. Făcut bucăţi, ciopârţit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ♦ fig. Zdrobit, copleşit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, despărţit în două (sau în mai multe) părţi. ♦ fig. (Despre relaţii … Dicționar Român
înota — ÎNOTÁ, înót, vb. I. intranz. 1. A se mişca ritmic pentru a pluti şi a înainta la suprafaţa apei sau în apă. ♦ A pluti. 2. A fi cufundat într un lichid; a fi înconjurat din toate părţile de un lichid. ♦ fig. A fi copleşit, apăsat de ceva. ♦ fig. A … Dicționar Român
apăsare — APĂSÁRE, apăsări, s.f. Acţiunea de a apăsa şi rezultatul ei. ♦ Stare a celui chinuit, copleşit de suferinţă, de griji materiale sau morale. – v. apăsa. Trimis de cata, 28.02.2004. Sursa: DEX 98 APĂSÁRE s. 1. greutate, presare, presiune,… … Dicționar Român
beat — BEAT1, adj. invar. 1. Care aparţine beatnicilor, specific beatnicilor. 2. Care aparţine unui stil distinct în rockul modern (şi în jaz). [pr.: bit] – cuv. engl. Trimis de cata, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 BEÁT2, Ă, beţi, te, adj. 1. Care este în… … Dicționar Român
birui — BIRUÍ, bírui, vb. IV. tranz. 1. A învinge, a înfrânge, a bate (un duşman, un adversar etc.) ♦ fig. A( şi) înfrâna, a( şi) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ fig. A fi stăpânit, copleşit de un sentiment, de o emoţie etc. 2. (pop., mai ales în… … Dicționar Român
cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… … Dicționar Român
copleşitor — COPLEŞITÓR, OÁRE, copleşitori, oare, adj. Care copleşeşte. – Copleşi + suf. tor. Trimis de IoanSoleriu, 23.05.2004. Sursa: DEX 98 COPLEŞITÓR adj. 1. v. apăsător. 2. covârşitor, sfâşietor. (O impresie copleşitoroare.) 3. v. pătrunzător. 4. v.… … Dicționar Român
