conţopíst — s. m., pl. conţopíşti … Romanian orthography
scriitoraş — SCRIITORÁŞ, scriitoraşi, s.m. 1. Diminutiv al lui scriitor; scriitor (1) fără talent, fără valoare. 2. Funcţionar neînsemnat; conţopist. [pr.: scri i ] – Scriitor + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCRIITORÁŞ s. v.… … Dicționar Român
scârţ — interj. 1. Cuvânt care imită zgomotul ascuţit, strident produs de uşi, roţi etc. ♦ Cuvânt care imită zgomotul ascuţit, alternativ al unui lucru care se mişcă când într un sens, când în altul. ♦ Compus; (depr.) scârţa scârţa pe hârtie s.m. =… … Dicționar Român
cenuşe — cenúşe s.f. – 1. Reziduu rămas după arderea unui corp. – 2. Pulbere, praf, nimic. – Mr. ţinuşă, megl. ţănuşă, , istr. ţeruşe. lat. cinus, vulg. cinus (neutr., acuz. cinus), prin intermediul unui der. colectiv *cĭnusĭa (Densusianu, Hlr., 138;… … Dicționar Român
concepe — CONCÉPE, concép, vb. III. I. tranz. 1. A imagina, a proiecta, a gândi ceva nou. 2. A şi face o idee despre ceva; a pricepe, a înţelege. ♢ loc. adv. De neconceput = de neînţeles, de neimaginat; imposibil. 3. A exprima în anumiţi termeni, a formula … Dicționar Român
condică — CÓNDICĂ, condici, s.f. 1. Registru, catastif. ♢ expr. A trece la (sau în) condică (pe cineva) = a ţine minte (pe cineva) pentru a se răzbuna. 2. (înv.) Colecţie de legi, decrete etc.; cod. – cf. ngr. k ó d i k, acuz. k ó d i k a. Trimis de Joseph … Dicționar Român
conţipist — conţipíst (conţopíst), conţipísţi (conţopísţi), s.m. (înv.) funcţionar de cancelarie, cancelarist, cenuşar, pisar, diac, logofăt, copist, împiegat, calemgiu, scriitor. Trimis de blaurb, 23.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
copist — COPÍST, Ă, copişti, ste, s.m. şi f. 1. (În trecut) Funcţionar inferior care (redacta şi) copia acte. 2. Persoană care, înainte de apariţia tiparului, copia un manuscris. – Din fr. copiste. Trimis de IoanSoleriu, 23.05.2004. Sursa: DEX 98 COPÍST … Dicționar Român
mâsgăli — mîsgălí (mâsgălésc, mâsgălít), vb. – A mînji; a murdări, a păta. – var. mîzgăli, smîngăli, măsgăli, (Trans. de n.) mozgoli. Creaţie expresivă, cf. mînzăli a mînji , mîgăli a se uita mult la ceva , morfoli a murdări etc. S a presupus o relaţie cu… … Dicționar Român
măzac — măzác1, măzáci, s.m. (înv.) scriitoraş, conţopist. Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DAR măzác2, măzácă, adj. (înv.) murdar. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR măzác (măzáci), s.m. – 1. Mîzgălitor. – 2. Persoană murdară, slinoasă … Dicționar Român