consonanţă — CONSONÁNŢĂ, consonanţe, s.f. 1. (muz.) Unire, combinare armonioasă a două sau a mai multor sunete de înălţimi diferite. 2. fig. Potrivire de idei, de păreri; înţelegere, acord. – Din fr. consonance. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
consonanta — counsono f. consonne. Consonanta fricativa, oclusiva, nasala : consonne fricative, occlusive, nasale … Diccionari Personau e Evolutiu
consonánţã — s. f., g. d. art. consonánţei; pl. consonánţe … Romanian orthography
consuna — CONSUNÁ, consún, vb. I. intranz. A produce o consonanţă. – Din fr. consonner (după suna). Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONSUNÁ vb. v. concorda, corespunde, potrivi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime consuná … Dicționar Român
consoană — CONSOÁNĂ, consoane, s.f. Sunet al vorbirii format din zgomote produse în diferite puncte ale canalului fonator prin închiderea (urmată de deschidere bruscă) sau prin strâmtoarea acestuia; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. –… … Dicționar Român
semiconsonantă — SEMICONSONÁNTĂ, semiconsonante, s.f. Semiconsoană. – Semi + consonantă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SEMICONSONÁNTĂ s. v. semiconsoană, semi vocală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime semiconsonántă s. f., pl.… … Dicționar Român
afon — AFÓN, Ă, afoni, e, adj., s.m. şi f. 1. (Persoană) care suferă de afonie. ♦ (Persoană) care nu poate cânta corect, care nu are voce. 2. (lingv.; la f.) (Consoană) surdă. – Din fr. aphone. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AFÓN adj … Dicționar Român
bolborosi — BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A vorbi nedesluşit. ♦ A vorbi într o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înţeleg). 2. intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ♦… … Dicționar Român
bot — BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a… … Dicționar Român
bâc — BÂC, BÂC BÂC (cioc cioc, sâc) interj. Trimis de paula, 14.04.2009. Sursa: DOOM BÂC interj. Exprimă zgomotul produs de o lovitură sau o căzătură. Formă expresivă, bazată pe consonanţa tipică cu scopul evocării zgomotului unei lovituri sau… … Dicționar Român
