consimţãmấnt — s. n., pl. consimţãmínte … Romanian orthography
agrement — AGREMÉNT, agremente, s.n. 1. Plăcere, distracţie. 2. Aprobare dată sau cerută de guvernul unei ţări pentru numirea reprezentanţilor diplomatici. – Din fr. agrément. Trimis de ana zecheru, 09.09.2002. Sursa: DEX 98 AGREMÉNT s. 1. v. distracţie.… … Dicționar Român
asentiment — ASENTIMÉNT, asentimente, s.n. Consimţământ, aprobare, încuviinţare dată cuiva pentru a face ceva. ♢ expr. A fi în asentimentul cuiva = a proceda în conformitate cu dorinţa cuiva; a avea aprobarea cuiva într o acţiune. – Din fr. assentiment.… … Dicționar Român
acceptare — ACCEPTÁRE, acceptări, s.f. Acţiunea de a accepta şi rezultatul ei. ♦ Consimţământ al întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea unei cereri de plată emise de întreprinderea furnizoare. ♦ Semnătură de aprobare pusă pe o poliţă prin care… … Dicționar Român
consimţimânt — CONSIMŢIMẤNT s.n. v. consimţământ. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONSIMŢIMÂNT s.n. v. consimţământ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
încuviinţare — ÎNCUVIINŢÁRE, încuviinţări, s.f. Acţiunea de a încuviinţa şi rezultatul ei; aprobare, consimţământ, asentiment. – v. încuviinţa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Încuviinţare ≠ dezaprobare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
accept — ACCÉPT, accepte, s.n. Consimţământ scris de pe o poliţă, prin care o persoană, desemnată de emitentul poliţei, se obligă să achite beneficiarului, la scadenţă, suma de bani din poliţă. – Din germ. Akzept, lat. acceptus. Trimis de ana zecheru,… … Dicționar Român
acord — ACÓRD, acorduri, s.n. 1. Înţelegere, învoială, convenţie etc. între două sau mai multe părţi în vederea încheierii, modificării sau desfiinţării unui act juridic. expr. A fi de acord să... = a se învoi (la ceva); a aproba. A fi de acord (cu… … Dicționar Român
adeziune — ADEZIÚNE, adeziuni, s.f. 1. Aderare, ataşare (la ceva), solidarizare conştientă (cu ceva). ♢ expr. A şi da adeziunea (la ceva) = a adera (1). 2. fig. Atracţie între două suprafeţe aflate în contact foarte strâns, datorită forţelor intermoleculare … Dicționar Român
aviz — AVÍZ, avize, s.n. 1. Înştiinţare scrisă cu caracter oficial. ♢ expr. (Glumeţ) Aviz amatorilor, se spune pentru a atrage atenţia aceluia care pare să aibă un interes în problema în discuţie. 2. Părere, apreciere competentă emisă de cineva (din… … Dicționar Român
