- condamnată
- condamnátă s. f., pl. condamnáteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
condamnată
Look at other dictionaries:
erezie — EREZÍE, erezii, s.f. 1. Doctrină sau credinţă religioasă care ia naştere în sânul unei biserici, abătându se de la dogmele consacrate şi care este condamnată de biserica respectivă. 2. fig. greşeală, eroare, rătăcire. – Din fr. hérésie, lat.… … Dicționar Român
chietism — CHIETÍSM s.n. Doctrină mistică care susţine că perfecţiunea creştină constă în dragostea faţă de Dumnezeu şi în liniştea inactivă a sufletului. [pr.: chi e. – var.: cvietísm s.n.] – Din fr. quiétisme. Trimis de valeriu, 08.08.2005. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
computare — COMPUTÁRE, computări, s.f. (În sintagma) Computarea prevenţiei = scădere a perioadei de arest preventiv din timpul total al pedepsei privative de libertate la care e condamnată o persoană. – Din lat. computare. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
deţinut — DEŢINÚT, Ă, deţinuţi, te, s.m. şi f. Persoană ţinută sub stare de arest (după ce a fost condamnată sau pentru cercetări); arestat. – v. deţine. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98 DEŢINÚT s., adj. (jur.) 1. s. condamnat. 2. s. v.… … Dicționar Român
nelegiuire — NELEGIUÍRE, nelegiuiri, s.f. Faptă care contravine legilor juridice sau preceptelor morale; fărădelege, infamie, crimă. – Din nelegiuit. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 NELEGIUÍRE s. v. ticăloşie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
nestorian — NESTORIÁN, Ă, nestoriéni, e, adj., s.m. 1. adj. Care aparţine nestorienilor (2). 2. s.m. Membru al unei secte religioase care susţinea că trebuie să se distingă în Isus Christos două persoane, aşa cum se disting două naturi (umană şi divină);… … Dicționar Român
ocnaş — OCNÁŞ, ocnaşi, s.m. Condamnat la muncă silnică într o ocnă; p. gener. puşcăriaş. – Ocnă + suf. aş. Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 OCNÁŞ s. v. condamnat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ocnáş s. m … Dicționar Român
pesimism — PESIMÍSM s.n. Atitudine a omului care priveşte cu neîncredere viaţa şi pe semenii săi şi care consideră că toate situaţiile au un deznodământ fatal; concepţie filozofică, opusă optimismului, potrivit căreia răul, iluzia, suferinţa predomina în… … Dicționar Român
recidivă — RECIDÍVĂ, recidive, s.f. 1. Săvârşire de către aceeaşi persoană a unei noi infracţiuni. 2. (med.), Reapariţie, revenire a unei boli după ce aceasta s a vindecat clinic; recădere. – Din fr. récidive. Trimis de RACAI, 19.04.2009. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
şalgău — ŞALGẮU, şalgăi, s.m. 1. (înv.) Lucrător în ocnele de sare. 2. (reg.) Condamnat la muncă în ocne; ocnaş. – Din magh. sóvágó. Trimis de LauraGellner, 26.04.2004. Sursa: DEX 98 şalgău s. m., art. şalgăul; pl. şalgăi … Dicționar Român
