- coeziune
- COEZIÚNE, coeziuni, s.f. 1. Proprietate a elementelor constitutive ale substanţelor solide, lichide şi gazoase de a se menţine unite, datorită forţelor care se exercită între atomii sau între moleculele lor. 2. fig. Legătură internă strânsă. [pr.: -zi-u-] – Din fr. cohésion.Trimis de RACAI, 22.05.2008. Sursa: DEX '98Coeziune ≠ dezbinare, discordieTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeCOEZIÚNE s. v. unitate.Trimis de siveco, 22.05.2008. Sursa: Sinonimecoeziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. coeziúnii; pl. coeziúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCOEZIÚN//E coeziunei f. 1) Forţă care uneşte părţile componente ale unei substanţe materiale; atracţie moleculară. 2) fig. Legătură internă strânsă; caracter unitar; coerenţă; unitate. [G.-D. coeziunii; Sil. co-e-zi-u-] /<fr. cohésionTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCOEZIÚNE s.f. 1. Forţă de atracţie care se exercită între moleculele unui corp. 2. (fig.) Legătură strânsă, de ordin interior. [pron. co-e-zi-u-. / cf. fr. cohésion, lat. cohaesio].Trimis de LauraGellner, 27.03.2006. Sursa: DNCOEZIÚNE s. f. 1. forţă de atracţie care se exercită între particulele (molecule, atomi, ioni) de acelaşi fel ale corpurilor. 2. (fig.) legătură strânsă, de ordin interior. (< fr. cohésion)Trimis de raduborza, 10.01.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.