- coeziv
- coezív adj. m., pl. coezívi; f. sg. coezívă, pl. coezíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCOEZÍV, -Ă adj. (Rar) Coerent. [pron. co-e-. [cf. fr. cohésif].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNCOEZÍV, -Ă adj. care leagă, uneşte. (< fr. cohésif)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.