- gaz
- GAZ1 s.n. Ţesătură foarte subţire. – Din fr. gaze.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GAZ2, gaze, s.n. 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, uşor deformabile şi expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă şi tind să ocupe întregul volum pe care îl au la dispoziţie. ♢ Gaz perfect (sau ideal) = gaz (ipotetic) extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune şi volum rămâne constant la orice temperatură. Gaz aerian (sau de iluminat) = gaz combustibil obţinut prin distilarea (distila) huilei la temperaturi înalte. Gaz lichefiat = amestec de gaze combustibile uşor lichefiabile, obţinut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii. Gaz nobil = fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta principală a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerţia lor chimică. Gaz solid = combinaţie solidă de molecule de gaz metan şi de apă, care se găseşte în special în zonele unde pământul este îngheţat până la mari adâncimi. Gaze naturale = gaze combustibile care emană din pământ. 2. (La pl.) Nume dat unor substanţe gazoase toxice sau asfixiante folosite în război. 3. (La pl.) Emanaţii gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 4. Petrol lampant. ♢ expr. (fam.) Doar n-am băut gaz, se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită; nici nu mă gândesc! A arde gaz (sau gazul) degeaba = a nu face nimic, a pierde vremea de pomană. – Din fr. gaz.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GAZ s. 1. (fiziol.) pârţ, vânt, (pop.) băşină, fâsâială, (prin Bucov. şi Maram.) târtâită, (fam.) pam. 2. v. petrol lampant. 3. (chim.) gaz aerian v. gaz de iluminat; gaz de iluminat = gaz aerian; gaze de luptă v. substanţe toxice de luptă; gaze naturale = bitumene gazoase; gaz ideal v. gaz perfect; gaz perfect = gaz ideal. 4. gaz ilariant v. protoxid de azot.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeGAZ s. v. gazorniţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegaz (ţesătură subţire) s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficgaz (corp chimic) s. n., pl. gázeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGAZ1 gaze n. 1) Substanţă în stare fluidă, cu densitate mică, expansibilă şi compresibilă, care ia volumul şi forma spaţiului disponibil. ♢ gaze naturale gaze formate în natură. gaze artificiale gaze obţinute pe cale industrială. gaze combustibile gaze folosite ca sursă de energie calorică. gaz de iluminat (sau aerian) gaz obţinut prin distilarea huilei, folosit la iluminat. gaz inert a) gaz care nu arde; b) gaz care nu reacţionează chimic, folosit la fabricarea becurilor cu incandescenţă şi a tuburilor cu descărcări electrice luminoase. gaz lichefiat gaz transformat în lichid. gaz perfect (sau ideal) gaz rarefiat pentru care produsul dintre presiune şi volum este invariabil la orice temperatură. gaz detonant material explozibil constând dintr-un amestec de hidrogen şi oxigen. gaz de baltă gaz incolor, inodor şi inflamabil, obţinut din zăcăminte naturale şi folosit drept combustibil sau ca materie primă în industrie; metan. gaz nobil (sau rar) gaz inert, incolor şi inodor, situat în grupa zero a sistemului periodic. 2) mai ales la pl. Substanţă toxică, asfixiantă sau iritantă, folosită ca armă de luptă. 3) la pl. pop. Emanaţie (cu miros neplăcut) degajată de stomac sau de intestine. /<fr. gazTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGAZ2 gaze n. Substanţă lichidă obţinută prin distilarea petrolului şi folosită drept combustibil (mai ales în lămpi). ♢ Doar n-am băut gaz doar n-am înnebunit; nici nu mă gândesc! /<fr. gazTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGAZ1 s.n. (text.) Voal de mătase. [< fr. gaze].Trimis de LauraGellner, 07.04.2005. Sursa: DNGAZ2 s.n. 1. Nume dat corpurilor fluide care au o coeziune moleculară foarte mică. 2. Denumire populară pentru petrolul lampant. 3. (La pl.) Emanaţii gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. // Element prim de compunere savantă cu semnificaţia "(referitor la) gaz", "fluid". [pl. -ze, var. gazo-. / cf. fr. gaz, germ. Gas].Trimis de LauraGellner, 07.04.2005. Sursa: DNGAZ1 s. n. voal de mătase. (< fr. gaze)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNGAZ2 s. n. 1. fluid compresibil, cu o coeziune moleculară foarte mică. 2. substanţă sau amestec de substanţe în stare gazoasă, drept combustibil. ♢ petrol lampant. 3. (pl.) emanaţii gazoase ale stomacului sau intestinelor. 4. (pl.) substanţe toxice, iritante, asfixiante etc. folosite în război. (< fr. gaz)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNgaz (gáze), s.n. – 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă. – 2. Petrol. – Mr. gaz. fr. gaz. – Der. găzar, s.m. (vînzător de gaz lampant); gazos, adj., din fr. gazeux; gazorniţă, s.f. (lampă de petrol; bidon).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.