coborâtor

coborâtor
COBORÂTÓR, -OÁRE, coborâtori, -oare, adj. 1. Care coboară. ♦ Înclinat. 2. (Adesea substantivat) Care se trage din...; descendent, urmaş (al lui...). – Coborî + suf. -tor.
Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX '98

Coborâtor ≠ suitor
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

COBORÂTÓR adj., s. 1. adj. v. înclinat. 2. s. v. urmaş. 3. adj. (fon.) descendent, scoborâtor. (Diftong coborâtor.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

coborâtór adj. m., s. m., pl. coborâtóri; f. sg. şi pl. coborâtoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COBORÂT//ÓR1 coborâtoroáre (coborâtoróri, coborâtoroáre) Care coboară; care descreşte; care se află în scădere. Accent coborâtor. /a coborî + suf. coborâtortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

COBORÂTÓR2 coborâtori m. Persoană care descinde dintr-un anumit neam sau dintr-o familie oarecare; urmaş; descendent. /a coborî + suf. coborâtortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • descendent — DESCENDÉNT, Ă, descendenţi, te, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care coboară; coborâtor. 2. s.m. şi f. Persoană care coboară din..., care se trage din...; urmaş. – Din fr. descendant, lat. descendens, ntis. Trimis de LauraGellner, 11.07.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • urmaş — URMÁŞ, Ă, urmaşi, e, s.m. şi f. 1. Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generaţiile anterioare lui); descendent, odraslă. ♦ Moştenitor (de bunuri materiale). 2. Succesor într o demnitate, într o funcţie. 3. Continuator al… …   Dicționar Român

  • mărădic — MĂRĂDÍC s. v. coborâtor, descendent odraslă, posteritate, progenitură, rămăşiţă, rest, scoborâtor, urmaş, viţă, vlăstar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • porodiţă — PORODÍŢĂ s. v. coborâtor, descendent, neam, odraslă, progenitură, scoborâtor, seminţie, spiţă, urmaş, viţă, vlăstar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • prăsilă — PRĂSÍLĂ, prăsile, s.f. 1. Reproducţie (dirijată) între animale domestice (de rasă). 2. Animal tânăr, pui de animal domestic rezultat în urma prăsilei (1); p. ext. animal domestic de rasă bun pentru reproducere. ♦ Descendenţii, produşii unui… …   Dicționar Român

  • rod — ROD, roade, s.n. 1. Nume generic dat produselor vegetale obţinute de la plantele cultivate, în special fructelor; fruct. ♢ loc. adj. Cu rod = roditor, fructifer. ♢ Compuse: rodul pământului = plantă erbacee veninoasă, cu frunze mari, late şi… …   Dicționar Român

  • rămăşiţă — RĂMĂŞÍŢĂ, rămăşiţe, s.f. 1. Ceea ce a rămas dintr un tot sau dintr o cantitate oarecare, după ce a dispărut sau a fost utilizată cea mai mare parte; rest. ♢ Rămăşiţele pământeşti (sau trupeşti) = corpul neînsufleţit al unui om; cadavru. 2. Ceea… …   Dicționar Român

  • scoborâtor — SCOBORÂTÓR, OÁRE, scoborâtori, oare, s.m. şi f., adj. (pop.) 1. s.m. şi f. Descendent, urmaş. 2. adj. Care coboară. – Scoborî + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • seminţenie — SEMINŢÉNIE, seminţenii, s.f. (înv.) Seminţie, neam. – Sămânţă + suf. enie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SEMINŢÉNIE s. v. coborâtor, descendent, familie, neam, odraslă, progenitură, scoborâtor, urmaş, viţă, vlăstar. Trimis… …   Dicționar Român

  • seminţie — SEMINŢÍE, seminţii, s.f. 1. Neam, naţionalitate, popor; gen (uman). 2. Totalitatea urmaşilor care au acelaşi străbun; familie, trib; descendenţă. 3. (Rar) Rasă, specie de animale. – Sămânţă + suf. ie. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”