- coborâtoare
- coborâtoáre (mine) s. f., g.-d. art. coborâtórii; pl. coborâtóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
descendenţă — DESCENDÉNŢĂ, descendenţe, s.f. 1. Înrudire în linie coborâtoare; filiaţie. 2. (Cu sens colectiv) Posteritate, urmaşi. – Din fr. descendance. Trimis de LauraGellner, 11.07.2004. Sursa: DEX 98 Descendenţă ≠ ascendenţă Trimis de siveco, 03.08.2004 … Dicționar Român
coborâtor — COBORÂTÓR, OÁRE, coborâtori, oare, adj. 1. Care coboară. ♦ Înclinat. 2. (Adesea substantivat) Care se trage din...; descendent, urmaş (al lui...). – Coborî + suf. tor. Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 Coborâtor ≠ suitor Trimis de siveco … Dicționar Român
jos — JOS, JOÁSĂ, joşi, joase, adv., adj. I. adv. 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într un loc mai puţin ridicat (decât altul). ♢ De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcţie verticală coborâtoare. ♢ Cu faţa în jos = (culcat) … Dicționar Român