descendent

descendent
DESCENDÉNT, -Ă, descendenţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care coboară; coborâtor. 2. s.m. şi f. Persoană care coboară din..., care se trage din...; urmaş. – Din fr. descendant, lat. descendens, -ntis.
Trimis de LauraGellner, 11.07.2004. Sursa: DEX '98

Descendent ≠ ascendent
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DESCENDÉNT s., adj. 1. s. v. urmaş. 2. s. pl. v. pos-teritate. 3. adj. v. coborâtor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

descendént adj. m., s. m., pl. descendénţi; f. sg. descendéntă, pl. descendénte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DESCENDÉN//T1 descendenttă (descendentţi, descendentte) Care coboară; în coborâre; coborâtor. Accent descendent. /<fr. descendant, lat. descendens, descendentntis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DESCENDÉN//T2 descendenttă (descendentţi, descendentte) m. şi f. Persoană care descinde (dintr-un anumit neam sau dintr-o anumită familie); rudă în linie directă; coborâtor; urmaş. /<fr. descendant, lat. descendens, descendentntis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DESCENDÉNT, -Ă adj. Care coboară, coborâtor; descensiv. // s.m. şi f. Urmaş. [cf. fr. descendant, lat. descendens].
Trimis de LauraGellner, 10.05.2006. Sursa: DN

DESCENDÉNT, -Ă I. adj. care coboară; descensiv. o nod descendent = unul dintre cele două puncte în care planul orbitei unei planete taie planul eclipticii. II. s. m. f. urmaş. III. s. n. (astrol.) semn zodiacal reprezentând punctul opus ascendentului (III, 2). (< fr. descendant, lat. descendens)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат
Synonyms:


Look at other dictionaries:

  • Descendent — De*scend ent, a. [L. descendens, entis, p. pr. of descendre. Cf. {Descendant}.] Descending; falling; proceeding from an ancestor or source. [1913 Webster] More than mortal grace Speaks thee descendent of ethereal race. Pope. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • descendent — • descendent, ättling, avkomling …   Svensk synonymlexikon

  • descendent — see DESCENDANT (Cf. descendant) …   Etymology dictionary

  • descendent — descèndent m <G mn nātā> DEFINICIJA potomak ETIMOLOGIJA vidi descendencija …   Hrvatski jezični portal

  • descendent — adjective a) descending; going down The elevator resumed its descendent trajectory. b) descending from (an ancestor) Power in the kingdom is transferred in a descendent manner …   Wiktionary

  • descendent — descendant, descendent In BrE descendant is the noun and descendent is the adjective, but in AmE either form is used in both cases …   Modern English usage

  • descendent — I noun a person considered as descended from some ancestor or race (Freq. 1) • Syn: ↑descendant • Ant: ↑ancestor (for: ↑descendant) • Der …   Useful english dictionary

  • descendent — /di sen deuhnt/, adj. 1. descending; going or coming down. 2. deriving or descending from an ancestor. [1565 75; < L descendent (s. of descendens), prp. of descendere. See DESCEND, ENT] * * * …   Universalium

  • descendent — de•scend•ent [[t]dɪˈsɛn dənt[/t]] adj. 1) descending; going or coming down 2) deriving or descending from an ancestor • Etymology: 1565–75; < L dēscendent , s. of dēscendēns, prp. of dēscendere. See descend, ent …   From formal English to slang

  • descendent — descendant or descendent Those persons who are in the blood stream of the ancestor. Term means those descended from another, persons who proceed from a body of another such as a child or grandchild, to the remotest degree; it is the opposite of… …   Black's law dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”