- coasere
- COÁSERE s. 1. v. cârpire. 2. punere. (coasere unui petic la pantaloni.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
coasere
Look at other dictionaries:
cusut — CUSÚT s.n. Acţiunea de a coase; operaţie de prindere prin coasere a unor ţesături sau bucăţi de piele. ♦ (reg.; concr.) Cusătură (2). ♦ Asamblare prin sudare sau prin nituire a materialelor metalice. ♢ Maşină de cusut = maşină folosită pentru… … Dicționar Român
cârpire — CÂRPÍRE, cârpiri, s.f. Acţiunea de a cârpi şi rezultatul ei; cârpit. – v. cârpi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CÂRPÍRE s. 1. v. peticire. 2. coasere, cusut, prindere, ţesere. (cârpire găurii la ciorap.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
lardare — LARDÁRE s. f. mod de coasere a pânzei de îmbrăcăminte a aripii unui avion. (după fr. larder) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
năsturare — năsturáre, năsturắri, s.f. (înv.) 1. încheiere a nasturilor. 2. coasere a nasturilor. Trimis de blaurb, 26.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
petic — PÉTIC, petice, s.n. 1. Fâşie (nu prea mare) tăiată, ruptă sau rămasă dintr o ţesătură, dintr o bucată de piele, dintr o hârtie etc.; spec. bucată dintr un material cu care se repară, prin aplicare şi coasere sau lipire, obiecte de stofă, de piele … Dicționar Român
prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… … Dicționar Român
punere — PÚNERE s.f. Acţiunea de a (se) pune şi rezultatul ei. – v. pune. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PÚNERE s. 1. v. aşternere. 2. punere în scenă v. regie. 3. v. aplicare. 4. v. coasere. 5 … Dicționar Român
săbăire — SĂBĂÍRE s. v. croire, croit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime săbăíre, săbăíri, s.f. (reg.) 1. croire. 2. coasere, cârpire. Trimis de blaurb, 02.12.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
înnădi — ÎNNĂDÍ, înnădesc, vb. IV. 1. tranz. A i adăuga unui obiect (cosând, înnodând, lipind etc.) o bucată, o porţiune (de acelaşi fel), pentru a l mări, a l lungi etc.; a pune o nadă. ♢ expr. (refl.) A se înnădi la vorbă = a se porni la vorbă, a se… … Dicționar Român
