clănţăneală — CLĂNŢĂNEÁLĂ, clănţăneli, s.f. Clănţănit. Clănţăni + suf. eală. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CLĂNŢĂNEÁLĂ s. clănţănire, clănţănit, clănţăni tură, dârdâială, dârdâit. (clănţăneală dinţilor.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
clănţănitură — CLĂNŢĂNITÚRĂ, clănţănituri, s.f. Clănţănit. – Clănţăni + suf. tură. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CLĂNŢĂNITÚRĂ s. v. clănţănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime clănţănitúră s. f., g. d. art. clănţănitúrii; … Dicționar Român
clanţ — CLANŢ, (1) interj., (2) clanţuri s.n. 1. interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de clanţa uşii, de izbirea fălcilor sau a dinţilor, de ţăcănitul foarfecelor, de închiderea cu zgomot a unui capac etc. 2. s.n. Cioc; p. ext.… … Dicționar Român
clănţăni — CLĂNŢĂNÍ, clănţănesc, vb. IV. intranz. 1. (Despre dinţi) a se ciocni unul de altul cu zgomot şi în mod ritmic (de frig, de frică etc.); (despre fălcile animalelor) a trosni (la vederea sau la devorarea prăzii). 2. A produce un zgomot… … Dicționar Român
clănţănire — CLĂNŢĂNÍRE, clănţăniri, s.f. Acţiunea de a clănţăni şi rezultatul ei. – v. clănţăni. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CLĂNŢĂNÍRE s. v. clănţănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime clănţăníre s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
dârdâială — DÂRDÂIÁLĂ, dârdâieli, s.f. Faptul de a dârdâi; dârdâit. [pr.: dâ ia ] – Dârdâi + suf. eală. Trimis de hai, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 DÂRDÂIÁLĂ s. 1. v. tremurătură. 2. v. clănţănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
dârdâit — DÂRDÂÍT s.n. Dârdâială. – v. dârdâi. Trimis de hai, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 DÂRDÂÍT s. 1. v. tremurătură. 2. v. clănţănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime DÂRDÂÍT s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbu … Dicționar Român
