clanţ

clanţ
CLANŢ, (1) interj., (2) clanţuri s.n. 1. interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de clanţa uşii, de izbirea fălcilor sau a dinţilor, de ţăcănitul foarfecelor, de închiderea cu zgomot a unui capac etc. 2. s.n. Cioc; p. ext. (glumeţ şi peior.) gură. expr. (înv.) A ţine clanţ = a putea face faţă într-o dispută verbală, într-o controversă cu cineva. – Onomatopee.
Trimis de hai, 01.06.2004. Sursa: DEX '98

CLANŢ s. v. cioc, clonţ, plisc.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

clanţ interj.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

clanţ s. n., pl. clánţuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CLANŢ1 clanţuri n. 1) (la păsări) Organ cornos care constituie o prelungire a gurii; cioc; plisc. 2) depr. Organ al vorbirii; gură. ♢ A-şi ţine clanţul a-şi închide gura; a tăcea. /Onomat.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CLANŢ2 interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul produs de lovirea dinţilor de sus de cei de jos, de foarfece la închidere sau la deschidere etc.). /Onomat.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

clanţ interj. – Imită zgomotul produs de o încuietoare sau un zăvor, o foarfecă, izbirea dinţilor etc. Formaţie expresivă, identică următoarei. – Der. clanţ, s.n. (gură, cioc); clanţă, s.f. (clampă, ivăr, zăvor; gură-spartă, moară-stricată, om certăreţ; mască folosită în jocurile populare de Crăciun); clănţos, adj. (vorbăreţ; certăreţ); clănţănog, adj. (certăreţ, gîlcevitor); clănţău, s.m. (gură-spartă, om care vorbeşte mult; avocat); clănţă(n)i (var. clenţăni), vb. (a tremura, a-şi izbi dinţii; a face zgomot cu clanţa, a încerca la uşă; a bărfi, a umbla cu vorbe; a căuta ceartă, a face scandal; a face zgomot obiectele de metal cînd se mişcă); clănţăneală (var. clănţănit, clănţănitură), s.f. (faptul de a clănţăni; trăncăneală); clănţănitor, adj. (care tremură). Întîlnirea cu germ. Klincke, fr. clenche, mag. k(e)lincs pare întîmplătoare. Din rom. provine bg. kljanca (Capidan, Raporturile, 222). – cf. cloţ.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Clant — ist der Name folgender Personen: Adriaan Clant (* 1599; † 1665), niederländischer Jonkheer Otto Clant (* 1532; † 1586), niederländischer Jonkheer und Ritter Diese Seite ist eine Begriffsklärung zur Unterscheidung mehrerer mi …   Deutsch Wikipedia

  • clant — bouclant bâclant cerclant débouclant débâclant décerclant encerclant giclant maclant musclant raclant recerclant recyclant renâclant sarclant …   Dictionnaire des rimes

  • clant — Yorkshire Dialect Piece of cloth …   English dialects glossary

  • CLANT — Claudia Antoniniana, Claudiae Antoninianae …   Abbreviations in Latin Inscriptions

  • Adriaan Clant — tot Stedum (* 1599; † 25. Januar 1665 in Stedum) war ein niederländischer Jonkheer, der als Diplomat und Verhandlungsführer beim Frieden von Münster 1648 beteiligt war. Leben Adriaan war ein Sohn v …   Deutsch Wikipedia

  • Otto Clant — Wappen der Clants Otto Clant von Scharmer (* 1532 in Groningen; † 1586 in Boxum) war ein Niederländischer Jonkheer und Ritter. Inhaltsverzeichnis 1 …   Deutsch Wikipedia

  • clănţăni — CLĂNŢĂNÍ, clănţănesc, vb. IV. intranz. 1. (Despre dinţi) a se ciocni unul de altul cu zgomot şi în mod ritmic (de frig, de frică etc.); (despre fălcile animalelor) a trosni (la vederea sau la devorarea prăzii). 2. A produce un zgomot… …   Dicționar Român

  • Liste des familles patriciennes des Pays-Bas — Liste des familles reprises dans le Nederland s Patriciaat[1]. Sommaire : Haut A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z …   Wikipédia en Français

  • Masacre holandesa de sodomitas — Grabado en Ámsterdam en 1731 como advertencia a los «malditos y ateos pecadores». Cada cuadro presenta en primer plano a una mujer en forma de alegoría. (1) Alegoría «pecado». Dos hombres abandonan una reunión tras oír sobre las persecuciones.… …   Wikipedia Español

  • cioc — CIOC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri (repetate) într un obiect sau într un material dur. – Onomatopee. Trimis de IoanSoleriu, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  CIOC2, ciocuri, s.n. 1. Partea anterioară, terminală …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”