Dicționar Român. 2013.
catigorie — CATIGORÍE, catigorii, s.f. (înv.) Clevetire, calomnie, defăimare. – Din ngr. katigoría. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CATIGORÍE s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bâr fit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit,… … Dicționar Român
clevetă — CLÉVETĂ, clevete, s.f. (înv.) Clevetire, calomnie – Din sl. kleveta. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CLEVÉTĂ s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, cle vetire, clevetit, defăimare, denigrare,… … Dicționar Român
calomnie — CALOMNÍE, calomnii, s.f. Afirmaţie mincinoasă şi tendenţioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputaţia cuiva; defăimare, clevetire. – Din fr. calomnie, lat. calumnia. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 Calomnie ≠ elogiu … Dicționar Român
pâră — PẤRĂ, pâre, s.f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamaţie. ♦ Acuzaţie, învinuire. 2. Denunţ. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (înv. şi reg.) Proces, judecată. [pl. şi: pâri] – Din pârî (derivat regresiv). Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
vorbă — VÓRBĂ, vorbe, s.f. 1. Cuvânt. 2. Şir de cuvinte care exprimă o cugetare; gând, idee exprimată prin cuvinte; spusă, zisă. ♢ expr. Auzi vorbă! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorbă! = în adevăr, fără îndoială. A avea o vorbă cu cineva = a avea… … Dicționar Român
balamuţie — BALAMUŢÍE s.f., art. balamuţia, g. d. art. balamuţiei; pl. balamuţii, art. balamuţiile . Trimis de paula, 09.03.2002. Sursa: DOOM BALAMUŢÍE s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare … Dicționar Român
calomniere — CALOMNIÉRE, calomnieri, s.f. Faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire. [pr.: ni e ] – v. calomnia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CALOMNIÉRE s. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit … Dicționar Român
gară — GÁRĂ, gări, s.f. Ansamblu de construcţii, instalaţii, amenajări etc. situat pe o linie ferată, unde opresc trenurile pentru urcarea şi coborârea călătorilor şi pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor. ♢ Gară maritimă (sau fluvială) = ansamblu … Dicționar Român
hulă — HÚLĂ1, hule, s.f. (pop.) Ocară, injurie; ponegrire, calomnie; blasfemie. – Din sl. hula. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÚLĂ2, hule, s.f. Mişcare ondulatorie a suprafeţei mării, urmând după o furtună sau după o briză puternică; p.… … Dicționar Român
mahalagism — MAHALAGÍSM, mahalagisme, s.n. Vorbă sau expresie caracteristică oamenilor de la periferie; p.ext. obişnuinţa de a colporta informaţii (răutăcioase) la adresa cuiva; bârfeală, clevetire; vorbe astfel colportate. – Mahalagiu + suf. ism. Trimis de… … Dicționar Român
