ciudăţenie — CIUDĂŢÉNIE, ciudăţenii, s.f. 1. Aspect, caracter ciudat, bizar, curios al unui lucru, al unei atitudini, al unui fenomen etc. 2. (concr.) Lucru, fiinţă, întâmplare etc. ciudată. – Ciudat + suf. enie. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
fantasc — FANTÁSC, Ă, fantaşti, ste, adj. (livr.) Ciudat, bizar. Spirit fantasc. – Din fr. fantasque. Trimis de LauraGellner, 05.05.2004. Sursa: DEX 98 fantásc (ciudat, bizar) adj. m., pl. fantáşti; f. sg … Dicționar Român
abracadabrant — ABRACADABRÁNT, Ă, abracadabranţi, te, adj. (Rar) Cu totul neobişnuit; ciudat, bizar; încâlcit. – Din fr. abracadabrant. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 abracadabránt, ă adj. surprinzător; ciudat, bizar. (< fr. abracadabrant) … Dicționar Român
bizar — BIZÁR, Ă, bizari, e, adj. (livr.; adesea adverbial) Ciudat, straniu. – Din fr. bizarre. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 Bizar ≠ firesc Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime BIZÁR adj. v. neobişnuit … Dicționar Român
capricios — CAPRICIÓS, OÁSĂ, capricioşi, oase, adj. Cu manifestări inegale şi neaşteptate, cu toane; inconsecvent, schimbător. ♦ (Despre lucruri) Neobişnuit, ciudat. Formele capricioase ale unui turn. [pr.: ci os] – var.: (înv.) capriţiós, oásă adj.] – Din… … Dicționar Român
chiznovat — chiznovát, ă, chiznováţi, te, adj. şi s.m. şi f. (pop.) 1. comic, hăzos, poznaş, bun de glume, mehenghi. 2. ciudat, sucit. Trimis de blaurb, 08.04.2006. Sursa: DAR chiznovát ( tă), adj. – Ciudat, extravagant, singular. – var. chisnovat,… … Dicționar Român
ciudă — CIÚDĂ, s.f. Sentiment de părere de rău, de invidie amestecată cu supărare sau de invidie amestecată cu duşmănie. ♢ loc. adv şi prep. În ciuda cuiva = cu intenţia de a supăra pe cineva, în necazul, în pofida cuiva; înfruntând împotrivirea cuiva… … Dicționar Român
curios — CURIÓS, OÁSĂ, curioşi, oase, adj. 1. Care manifestă curiozitate. ♦ Indiscret. 2. Care stârneşte curiozitate; ciudat, straniu; surprinzător, neobişnuit; original. [pr.: ri os] – Din fr. curieux, lat. curiosus, it. curioso. Trimis de romac,… … Dicționar Român
curiozitate — CURIOZITÁTE, (2) curiozităţi, s.f. 1. Dorinţă de a cunoaşte (amănunţit) ceva nou sau neobişnuit; manifestare a interesului pentru un lucru deosebit. ♦ Indiscreţie. 2. Caracterul ciudat al unui lucru sau al unei fiinţe; (concr.) lucru interesant… … Dicționar Român
straniu — STRÁNIU, IE, stranii, adj. (Livr (livresc).; adesea adverbial) Care iese din comun, care şochează prin aspect, manifestări etc.; neobişnuit, ciudat, bizar. – Din it. stranio. cf. it. s t r a n o. Trimis de ionel, 05.12.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
