osos — OSÓS, OSOÁSĂ, osoşi, osoase, adj. 1. Privitor la oase, de oase; asemănător cu oasele. ♢ Sistem osos = totalitatea oaselor din organismul vertebratelor; schelet. 2. Cu oase mari, ieşite în relief; ciolănos; p. ext. uscăţiv, slab. – Os + suf. os.… … Dicționar Român
ciolan — CIOLÁN, ciolane, s.n. 1. Os (mare) de animal (tăiat, cu sau fără carne pe el) sau (fam.) os de om. ♦ expr. A da (cuiva) un ciolan de ros = a da (cuiva) posibilitatea de a obţine avantaje sau profituri materiale. A umbla după ciolan = a umbla după … Dicționar Român
ciontos — CIONTÓS adj. v. ciolănos, osos. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ciot — CIOT, cioturi, s.n. 1. Parte rămasă dintr un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt. ♦ Parte mică rămasă dintr un obiect (de formă lungă). Un ciot de creion. ♦ Nod proeminent într un trunchi, într o ramură, într o scândură etc. 2. Parte… … Dicționar Român
cocal — COCÁL, cocále, s.n. Os, în special lung, al braţului (humerus) sau al gambei (tibia sau peroneu). (din ţig. kokalo (Graur) < ngr. kókkalon; cf. bg. kokal) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER cocál ( le), s.n. – Os, os lung. ţig. kokalo… … Dicționar Român
cocârlos — COCÂRLÓS, OÁSĂ, cocârlóşi, oáse, adj. Ciolănos, osos, uscăţiv. (din cocal) Trimis de tavi, 19.12.2004. Sursa: DER … Dicționar Român
colţos — COLŢÓS, OÁSĂ, colţoşi, oase, adj. Cu colţii ieşiţi în afară; cu dinţi mari. ♦ fig. Bun de gură, arţăgos; obraznic, recalcitrant. – Colţ + suf. os. Trimis de hai, 07.07.2004. Sursa: DEX 98 COLŢÓS adj. (rar) colţat. (Un obiect colţos.) Trimis de… … Dicționar Român
costeliv — COSTELÍV, Ă, costelivi, e, adj. 1. (Despre fiinţe) Slab, uscăţiv (încât i se văd coastele). 2. (Despre nuci) Al cărei miez se desface cu greutate din coajă. 3. fig. (Rar) Arid, sec, sărac. – Din bg. kosteliv. Trimis de ionel bufu, 30.07.2004.… … Dicționar Român
noduros — NODURÓS, OÁSĂ, noduroşi, oase, adj. 1. (Despre sfori, aţe, ţesături) Care are (multe) noduri (1). 2. (Despre arbori, lemne, diverse plante) Cu noduri (2), plin de noduri. 3. (Despre fiinţe sau părţi ale corpului lor) Cu articulaţii proeminente… … Dicționar Român
os — PER OS adv. (med.) Per oral. – Expr lat. Trimis de cata, 22.03.2004. Sursa: DEX 98 OS, oase, s.n. 1. Element de bază al scheletului vertebratelor, caracterizat prin structura lui dură, solidă şi rezistentă, de culoare albă. ♢ Os mort =… … Dicționar Român
