ciolănel

ciolănel
CIOLĂNÉL, ciolănele, s.n. Ciolănaş. – Ciolan + suf. -el.
Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX '98

CIOLĂNÉL s. v. ciolănaş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ciolănél s. n., pl. ciolănéle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • ciolănaş — CIOLĂNÁŞ, ciolănaşe, s.n. Diminutiv al lui ciolan; ciolănel. – Ciolan + suf. aş. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98  CIOLĂNÁŞ s. ciolănel, oscior, (înv. şi pop.) osuţ. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  ciolănáş s. n …   Dicționar Român

  • oscior — OSCIÓR, oscioare, s.n. Diminutiv al lui os; osişor, osuţ. – Os + suf. cior. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OSCIÓR s. ciolănaş, ciolănel, (înv. şi pop.) osuţ. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  osciór s. n …   Dicționar Român

  • osuţ — OSÚŢ, osuţe, s.n. (pop.) Oscior. – Os + suf. uţ. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OSÚŢ s. v. ciolănaş, ciolănel, oscior. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  osúţ s. n., pl …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”