ciocălău

ciocălău
CIOCĂLẮU, ciocălăi, s.m. (reg.) Ciocan3. – Din magh. csukló.
Trimis de IoanSoleriu, 28.04.2004. Sursa: DEX '98

CIOCĂLĂU s. v. cocean, ştiulete.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ciocălău s. m., art. ciocălăul; pl. ciocălăi, art. ciocălăii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CIOCĂLẮ//U ciocălăui m. reg. Ştiulete cu sau fără boabe. /<ung. csukló
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ciocălău, ciocălăi, s.m. (reg.) 1. ştiulete (de porumb, cu boabe), drugă, drăgălău, cotolan, chică. 2. partea de jos a strujanului de porumb cu rădăcina rămasă în pământ, după ce a fost tăiat porumbul; cocean, ciocan, cioclej, tulean. 3. con de brad. 4. ciupercă veninoasă. 5. ciucure, cănac.
Trimis de blaurb, 11.04.2007. Sursa: DAR

ciocălắu (ciocălắi), s.m. – 1. Ştiulete de porumb curăţat de boabe. – 2. Tulpină de porumb. – 3. Con de pin. – 4. (Trans.) Ciucure. – var. ciucălău. Creaţie expresivă, pe baza lui cioc, cioacă, cu suf. -lău. Pentru sens, cf. ciocan "con" şi "ştiulete de porumb", ca şi sb. čokov "cocean" (cf. Cihac, II, 53; Schuchardt, ZRPh., XV, 106), mag. csukló "vîrful frunzei" (Scriban, Arhiva, 1912), a cărui asemănare se explică fără îndoială prin izvorul expresiv comun. – Der. înciocăla, vb. (a aranja, a potrivi), probabil plecîndu-se de la ideea de "a începe să se formeze coceanul" (după Lacea, Dacor., V, 744, din săs. Tschachel "verigă", soluţie puţin probabilă); desciocăla (var. deciocăla), vb. (a desface; a curăţa de boabe, a scoate păstăi), pe care Bogrea, Dacor., IV, 809, îl derivă greşit din tc. çokal "carapace."
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • tulei — TULÉI, tuleie, s.n. 1. Cotor al penelor nedezvoltate de pasăre; puf care acoperă corpul puilor de pasăre. 2. Fir de mustaţă sau de barbă care abia a crescut (la tineri). – cf. scr. t u l a j , ucr. t u l i j . Trimis de LauraGellner, 01.07.2004.… …   Dicționar Român

  • cioc — CIOC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri (repetate) într un obiect sau într un material dur. – Onomatopee. Trimis de IoanSoleriu, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  CIOC2, ciocuri, s.n. 1. Partea anterioară, terminală …   Dicționar Român

  • ciocan — CIOCÁN3, ciocani, s.m. (reg.) Ştiulete de porumb (curăţăt sau nu de boabe); ciocălău. – Din scr. čokan. Trimis de IoanSoleriu, 28.04.2004. Sursa: DEX 98  CIOCÁN2, ciocane, s.n. (pop.) Păhărel în formă de sticluţă, cu gâtul strâmt şi lung, din… …   Dicționar Român

  • cocean — COCEÁN, coceni, s.m. 1. Tulpina unor plante cultivate, mai ales a porumbului, folosită ca nutreţ. 2. Ştiulete de porumb desfăcut de boabe, folosit adesea drept combustibil. 3. Mijlocul (tare al) unor fructe sau legume; cotor. – Din bg. kočan, scr …   Dicționar Român

  • coclete — cocléte (cocléţi), s.m. – 1. Înveliş al alunei sau nucii, coajă, coajă de castană cu ţepi (se aplică numai fructelor crescute împreună pe o singură codiţă). – 2. Fire de urzeală. – 3. Plasă, împletitură în general. – 4. Postament pe patru… …   Dicționar Român

  • deciocăla — DECIOCĂLÁ vb. v. dezghioca. Trimis de siveco, 07.03.2008. Sursa: Sinonime  DECIOCĂLÁ, deciocălez, vb. I. tranz. (reg.) A desface un obiect în părţile componente; a demonta. – Din de(s) + ciocălău. Trimis de tavi, 07.03.2008. Sursa: DLRM … …   Dicționar Român

  • înciocăla — ÎNCIOCĂLÁ, înciocălez, vb. I. tranz. (reg.) A lega laolaltă, a împreuna ceva. ♦ A aranja, a potrivi. – Probabil în + ciocălău. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNCIOCĂLÁ vb. v. închipui, încropi, înfiripa, înjgheba. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • ştiulete — ŞTIULÉTE, ştiuleţi, s.m. Fructul matur al porumbului, cu (sau fără) pănuşele care îl învelesc. – et. nec. Trimis de LauraGellner, 03.05.2004. Sursa: DEX 98  ŞTIULÉTE s. (bot.) 1. (pop.) păpuşă, (reg.) ciocan, ciocălău, cotolan, cucuruz, drugă,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”