- cheotoare
- CHEOTOÁRE, cheotori, s.f. 1. Mic ochi de aţă, de şiret, de stofă etc. la un obiect de îmbrăcăminte, prin care se petrece nasturele pentru a încheia obiectul. 2. Tăietura din partea stângă (sau dreaptă) a reverului unei haine (bărbăteşti); butonieră. 3. (pop.) Loc unde se împreună bârnele la colţurile caselor. [pr.: che-o- – var.: cheutoáre, chiotoáre s.f.] – lat. *clautoria (< *clautus = clavutus).Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98CHEOTOÁRE s. 1. v. butonieră. 2. baieră. (cheotoare la gura cămăşii ţărăneşti.) 3. (constr.) (reg.) zimţ. (cheotoare la colţurile casei.) 4. (reg.) căţel, zimţ. (cheotoare la colţul gardurilor de nuiele.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCHEOTOÁRE s. v. chingă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecheotoáre s. f. (sil. che-o-), g.-d. art. cheotórii; pl. cheotóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCHEOT//OÁRE cheotoareóri f. 1) Mic ochi (de aţă, de şiret, de stofă etc.) la un obiect de îmbrăcăminte prin care se trece nasturele pentru a încheia haina. 2) Tăietură mică pe reverul unei haine. [G.-D. cheotorii; Sil. che-o-toa-] /<lat. clautoriaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.