aducere

aducere
ADÚCERE, aduceri, s.f. Acţiunea de a aduce. ♢ Aducere-aminte = amintire. – v. aduce.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

adúcere s. f., g.-d. art. adúcerii; p1. adúceri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ADÚCER//E aducerei f. 1) v. A ADUCE. 2): aducere aminte reproducere în minte a ceea ce s-a păstrat în memorie. /v. a aduce
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • aducereaminte — ADUCERE AMÍNTE s. v. amintire. Trimis de siveco, 26.11.2007. Sursa: Sinonime  adúcere amínte s. f., g. d. art. adúcerii amínte; pl. adúceri amínte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  adúcere amínte (tempo lent) / (tempo… …   Dicționar Român

  • execuţie — EXECÚŢIE, execuţii, s.f. 1. Faptul de a executa; executare. 2. Încasare forţată a unei datorii pe cale judecătorească sau prin mijloace fiscale. 3. Aducere la îndeplinire a unei sentinţe de condamnare la moarte. 4. Ducere la îndeplinire a unei… …   Dicționar Român

  • memorie — MEMÓRIE, memorii, s.f. 1. Proces psihic care constă în întipărirea, recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor, sentimentelor, mişcărilor, cunoştinţelor etc. din trecut. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). ♢ loc. adv. Din… …   Dicționar Român

  • evocare — EVOCÁRE, evocări, s.f. Faptul de a evoca; amintire, aducere aminte, evocaţie. ♦ (concr.) Compoziţie literară în care se evocă ceva. – v. evoca. Trimis de ionel bufu, 29.11.2007. Sursa: DEX 98  evocáre s. f., g. d. art. evocării; pl. evocări… …   Dicționar Român

  • epolare — epoláre s. f., pl. epolări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  EPOLÁRE s.f. 1. Aducere a armei în poziţia de ochire şi declanşare a focului. 2. (constr.) Execuţie a unui epolment. 3. (mar.) Devierea din plan a marginii… …   Dicționar Român

  • ilaţiune — ILAŢIÚNE s.f. (bis.) Aducere a bunurilor personale în proprietatea bisericii atunci când o persoană se călugăreşte. [< fr. illation, lat. illatio]. Trimis de LauraGellner, 22.04.2005. Sursa: DN  ILAŢIÚNE s. f. aducere a bunurilor personale în …   Dicționar Român

  • mandat — MANDÁT, mandate, s.n. 1. Împuternicire (contractuală) de a reprezenta o persoană fizică sau juridică şi de a acţiona în numele ei; act prin care se dă această împuternicire; procură. ♢ Teritoriu sub mandat = (în trecut) teritoriu administrat de o …   Dicționar Român

  • recunoştinţă — RECUNOŞTÍNŢĂ, recunoştinţe, s.f. Obligaţie morală pe care cineva o are faţă de cel care i a făcut un bine; recunoaştere a unei binefaceri primite; gratitudine. – Recunoaşte + suf. inţă (după fr. reconnaissance). Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • reprimandă — reprimándă s. f., pl. reprimánde Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  REPRIMÁNDĂ s.f. (Liv.) Dojană, mustrare severă; aducere la ordine. [cf. fr. réprimande, it. reprimenda < lat. (culpa) reprimenda] …   Dicționar Român

  • АДДУКТОРЫ — (от лат. aducere приводить). Мускулы, сгибающие или приводящие. Словарь иностранных слов, вошедших в состав русского языка. Чудинов А.Н., 1910. АДДУКТОРЫ лат., от adducere, приводить. Мускулы, сгибающие или пригибающие. Объяснение 25000… …   Словарь иностранных слов русского языка

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”