- calească
- CALEÁSCĂ s.f. v. caleaşcă.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
caleaşcă — CALEÁŞCĂ, caleşti, s.f. (înv.) Trăsură elegantă, pe arcuri foarte flexibile. [var.: (înv.) caleáscă s.f.] – Din rus. koleaska. Trimis de valeriu, 04.02.2003. Sursa: DEX 98 CALEÁŞCĂ s. (ieşit din uz) echipaj, (pop.) rădvan, ( … Dicționar Român
caleáşcã — s. f., g. d. art. caléştii; pl. caléşti … Romanian orthography
hinteu — HINTÉU, hinteie, s.n. (reg.) Trăsură, caleaşcă (închisă). – Din magh. hintó. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HINTÉU s. v. caleaşcă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hintéu s. n., art … Dicționar Român
butcă — BÚTCĂ, butci, s.f. (înv.) Caleaşcă. – Din ucr. budka. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BÚTCĂ s. v. caleaşcă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bútcă s. f., g. d. art. bútc … Dicționar Român
căli — CĂLÍ, călesc, vb. IV. I. 1. tranz. A mări duritatea şi rezistenţa unui metal sau a unui aliaj prin răcire bruscă după o încălzire la temperatură înaltă; a oţeli. 2. tranz. şi refl. fig. A (se) întări, a (se) consolida, a (se) oţeli. II. tranz. A… … Dicționar Român
echipaj — ECHIPÁJ, echipaje, s.n. 1. Totalitatea personalului de conducere şi de deservire a unei nave, a unui avion, a unui tanc etc. 2. Grup de sportivi care se găsesc pe o ambarcaţie, un avion, un bob, o motocicletă etc. şi care participă la conducerea… … Dicționar Român
rădvan — RĂDVÁN, rădvane, s.n. (înv.) Trăsură de lux închisă, montată pe arcuri şi trasă de mai mulţi cai. – Din rus. rydvan. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂDVÁN s. v. caleaşcă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime rădván s. n … Dicționar Român
cãlí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cãlésc, imperf. 3 sg. cãleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cãleáscã … Romanian orthography
caretă — CARÉTĂ, carete, s.f. Trăsură închisă, cu patru roţi. [var.: (reg.) carâtă s.f.] – Din rus. kareta. Trimis de valeriu, 01.12.2004. Sursa: DEX 98 CARÉTĂ s. v. cupeu, trăsură închisă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
cocie — COCÍE, cocii, s.f. (înv. şi reg.) Trăsură (uşoară). ♦ Căruţă. [acc. şi: cócie] – Din scr. kočija, magh. kocsi. Trimis de hai, 11.06.2004. Sursa: DEX 98 COCÍE s. v. birjă, căruţă, trăsură … Dicționar Român