calabalâc

calabalâc
CALABALẤC, calabalâcuri, s.n. (fam.) Obiecte felurite (în dezordine); p. ext. bagaje cu care călătoreşte sau se mută cineva; catrafuse, agărlâc. – Din tc. kalabalik.
Trimis de viorelgrosu, 29.01.2003. Sursa: DEX '98

CALABALÂC s. v. boarfe (pl.).
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

CALABALÂC s. v. bagaj, balamuc, gălăgie, gloată, hărmălaie, huiet, larmă, mulţime, norod, plebe, popor, prostime, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, vulg, zarvă, zgomot.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

calabalâc s. n., pl. calabalâcuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CALABALÂC calabalâcuri n. fam. 1) Grămadă de obiecte casnice în dezordine; catrafuse. 2) Bagaj cu care se mută sau cu care călătoreşte cineva. /<turc. kalabalik
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

calabalîc (calabalấcuri), s.n. – 1. Cortegiu, alai. – 2. Catrafuse, bagaje. – 3. Zgomot, murmur. – Mr. călăbălîche, megl. calbalǫc. tc. kalabalik (Roesler 594; Şeineanu, II, 76; Lokotsch 643); cf. ngr. ϰαλαμπαλίϰι sau χαλαμπαλίϰι, bg. kalabalŭk, sb. kalabaluk. Sensurile 1 şi 3 par înv.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • pilotă — PÍLOTĂ, pilote, s.f. 1. Un fel de plapumă călduroasă, de forma unei perne mari umflate, umplută cu fulgi sau cu puf. 2. (reg.) Bagaj, calabalâc. [acc. şi: pilótă] – et. nec. Trimis de oprocopiuc, 18.03.2004. Sursa: DEX 98  PÍLOTĂ s. (reg.)… …   Dicționar Român

  • agărlâc — AGĂRLẤC, agărlâcuri, s.n. (înv.) Calabalâc. – Din tc. ağırlık greutate . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AGĂRLÂC s. v. bagaj. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  agărlâc s. n., pl …   Dicționar Român

  • bagaj — BAGÁJ, bagaje, s.n. 1. Totalitatea lucrurilor care se iau într o călătorie. ♢ expr. A şi face bagajele = a se pregăti de plecare; p.ext. a pleca. 2. fig. (Urmat de determinări) Cantitatea de cunoştinţe de care dispune cineva. – Din fr. bagage.… …   Dicționar Român

  • boarfe — BOÁRFE s. pl. bulendre (pl.), calabalâc, catrafuse (pl.), troace (pl.), ţoale (pl.), (reg.) bodroanţe (pl.), cioveie (pl.), trancanale (pl.), (Olt.) dănănaie. (Ia ţi boarfele şi pleacă!) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • bodroanţe — BODROÁNŢE s.f. pl. (reg.) Boarfe. Trimis de paula, 21.10.2003. Sursa: DLRM  BODROÁNŢE s. pl. v. boarfe, bulendre, calabalâc, catrafuse, troace, ţoale. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • catrafuse — CATRAFÚSE s.f. pl. (fam.) Obiecte casnice mărunte (şi în dezordine); calabalâc, boarfe. ♢ expr. A şi lua (sau a şi strânge) catrafusele = a şi strânge lucrurile pregătindu se de plecare; a pleca repede (şi pe furiş) dintr un loc; p. ext. a o… …   Dicționar Român

  • dănănaie — DĂNĂNÁIE, dănănăi, s.f. (reg.) 1. Ciudăţenie, năzdrăvănie; bazaconie. 2. Belea, pacoste, năpastă. 3. Gălăgie, zarvă. – Din dandanaie. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DĂNĂNÁIE s. v. balamuc, bazaconie, belea, bizarerie,… …   Dicționar Român

  • gloată — GLOÁTĂ, gloate, s.f. 1. (depr.) Mulţime (pestriţă) de oameni strânşi la un loc; buluc, adunătură. 2. (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din ţărani. – Din sl. glota. Trimis de gall, 20.03.2008. Sursa: DEX 98  GLOÁTĂ s., adv.… …   Dicționar Român

  • hozate — hozáte s.f. pl. (reg.) calabalâc, bagaj, catrafuse. Trimis de blaurb, 26.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • hărmălaie — HĂRMĂLÁIE, hărmălăi, s.f. Larmă, zgomot mare (de strigăte, de glasuri); gălăgie, zarvă. [var.: harmaláie s.f.] – Onomatopee. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM  HĂRMĂLÁIE s.f. Zgomot mare, larmă (de strigăte, de glasuri); gălăgie, zarvă,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”