catrafuse

catrafuse
CATRAFÚSE s.f. pl. (fam.) Obiecte casnice mărunte (şi în dezordine); calabalâc, boarfe. ♢ expr. A-şi lua (sau a-şi strânge) catrafusele = a-şi strânge lucrurile pregătindu-se de plecare; a pleca repede (şi pe furiş) dintr-un loc; p. ext. a o şterge, a-şi lua tălpăşiţa. – et. nec.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

CATRAFÚSE s. pl. v. boarfe.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

CATRAFÚSE s. pl. v. bagaj.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

catrafúse s. f. pl. (sil. -tra-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CATRAFÚSE f. pl. pop. Obiecte de uz personal, în special de îmbrăcăminte, lipsite de valoare; buleandră; boarfă. ♢ A-şi lua catrafusele a) a-şi aduna lucrurile, pregătindu-se de plecare; b) a pleca repede şi pe furiş de undeva; a o şterge. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

catrafúse s.f. pl. – Numai în expresia a-şi lua catrafusele, a pleca repede, a o şterge. – var. catravase. Origine necunoscută. Pare a fi o interpretare umoristică a lui catavasii (cf. rus. katavasija "încurcătură"), în sensul că primul obiect pe care trebuie să-l ia preotul cînd pleacă trebuie să fie liturghierul sau cartea de rugăciuni. Cihac, II, 488, citează un mag. kateputa "bagaj", care nu pare a-i fi convins pe specialişti.
Trimis de blaurb, 07.01.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • calabalâc — CALABALẤC, calabalâcuri, s.n. (fam.) Obiecte felurite (în dezordine); p. ext. bagaje cu care călătoreşte sau se mută cineva; catrafuse, agărlâc. – Din tc. kalabalik. Trimis de viorelgrosu, 29.01.2003. Sursa: DEX 98  CALABALÂC s. v. boarfe (pl.) …   Dicționar Român

  • tranc — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere sau de o lovitură puternică şi bruscă. [var.: tránca interj.] – Onomatopee. Trimis de ionel bufu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98  tranc interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • trancana — TRANCANÁ s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • bagaj — BAGÁJ, bagaje, s.n. 1. Totalitatea lucrurilor care se iau într o călătorie. ♢ expr. A şi face bagajele = a se pregăti de plecare; p.ext. a pleca. 2. fig. (Urmat de determinări) Cantitatea de cunoştinţe de care dispune cineva. – Din fr. bagage.… …   Dicționar Român

  • boarfe — BOÁRFE s. pl. bulendre (pl.), calabalâc, catrafuse (pl.), troace (pl.), ţoale (pl.), (reg.) bodroanţe (pl.), cioveie (pl.), trancanale (pl.), (Olt.) dănănaie. (Ia ţi boarfele şi pleacă!) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • bodroanţe — BODROÁNŢE s.f. pl. (reg.) Boarfe. Trimis de paula, 21.10.2003. Sursa: DLRM  BODROÁNŢE s. pl. v. boarfe, bulendre, calabalâc, catrafuse, troace, ţoale. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • chişig — chişíg, chişíguri, s.n. (reg.) 1. unealtă. 2. (la pl.) accesorii, catrafuse. Trimis de blaurb, 07.04.2006. Sursa: DAR  chişíg ( guri), s.n. – Instrument, unealtă, obiect. Mag. készég (DAR). Trimis de blaurb, 31.03.2007. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • cioherse — ciohérse, s.f. pl. (reg.) tot ce au ciobanii la stână; ciurăi, cotrobenţe, catrafuse. Trimis de blaurb, 10.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • ciorciobâtii — ciorciobấtii s.f. pl. (reg.) obiecte diferite grămădite la un loc; catrafuse, cotrobenţe, ciopocuri, cioherse, ciuvăi, bulendre, trăncănale. Trimis de blaurb, 11.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • cioveie — CIOVÉIE s. pl. v. boarfe, bulendre, cala balâc, catrafuse, troace, ţoale. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”