volant — VOLÁNT1, volanţi, s.m. 1. Piesă mare în formă de roată, de obicei foarte grea, montată pe arborele motor al unor maşini cu piston, care serveşte ca element de reglare a mişcării şi de uniformizare a turaţiei. 2. Piesă complexă din mecanismul… … Dicționar Român
bătător — BĂTĂTÓR1, bătătoare, s.n. 1. Băţ, lopăţică (împletită) în formă de palmă etc., cu care se bat covoare, perne etc. pentru a le curăţa de praf. 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor, cuverturilor etc. 3. Băţ subţire, la un capăt cu o rotiţă… … Dicționar Român
bate — BÁTE, bat, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ expr.… … Dicționar Român
călfuţă — CĂLFÚŢĂ s. (tipogr.) bătătoare. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
fus — FUS1, (I) fuse, (II) fusuri, s.n. I. 1. Unealtă de tors care serveşte la răsucirea firului şi pe care se înfăşoară firul pe măsură ce este tors, având forma unui beţişor lung şi subţire, îngroşat la mijloc, cu capătul de sus ascuţit şi cel de jos … Dicționar Român
labă — LABA LÚPULUI s. v. piedicuţă, talpa gâştei. Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime LABA MÂŢEI s. v. burete de conopidă, creasta cocoşului, drob, drobuşor. Trimis de siveco, 22.05.2008. Sursa: Sinonime LABA ÚRSULUI s. v. brânca ursului … Dicționar Român
păragină — PĂRÁGINĂ s.f. v. paragină. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 păragínă (părágini), s.f. – 1. Ruină, dărîmătură. – 2. Părăsire, abandonare. – 3. Ţarină, ogor negru, ţelină, pîrloagă. – 4. (adj.) Viran, nepopulat. – var. paragină.… … Dicționar Român
trapaşcă — trapáşcă, trapắşti, s.f. (reg.) bătătoare din nuiele, împletite, din trestie marină. Trimis de blaurb, 14.03.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
tấrnă — tîrnă ( ne), s.f. – 1. Coş mare de răchită, de nuiele. – 2. Stup de nuiele. – 3. (Olt.) Botniţă care se pune la vite pentru a le împiedica să pască. Origine incertă. Se consideră der. din bg. trăvna, sb. trnka (Cihac, II, 402; Tiktin; Candrea; bg … Dicționar Român
îmblăci — ÎMBLĂCÍ vb. IV. v. îmblăti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 îmblăcí ( iuri), s.n. – Unealtă agricolă, bătătoare. – var. îmblătiu, mlăci, blăcie. sl. mlatŭ, omlatŭ ciocan, mai (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Miklosich, Lexicon, 372;… … Dicționar Român
