balègār — (balègāš) m 〈G balegára〉 zool. vrsta kukca (Scarabeus sacer); kotrljan, govnovalj, skarabej … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
balegar — balègār (balègāš) m <G balegára> DEFINICIJA zool. vrsta kukca (Scarabeus sacer); kotrljan, govnovalj, skarabej ETIMOLOGIJA v. balega … Hrvatski jezični portal
bucluc — BUCLÚC, buclucuri, s.n. 1. (pop. şi fam.) Situaţie neplăcută, încurcată. În care se află cineva; belea, încurcătură, necaz. ♦ Ceartă, discordie. 2. (reg.; la pl.) Obiecte (neînsemnate, fără mare valoare) pe care le posedă cineva, care formează… … Dicționar Român
băligar — BĂLIGÁR, (I) băligare, s.n., (II) băligari, s.m. I. s.n. 1. Baligă. 2. Amestec de baligă şi paie, folosit ca îngrăşământ sau combustibil. II. S. m. Gândac negru care trăieşte mai mult în baligă (Geotrupes stercorarius). [var.: bălegár s.n., s.m.] … Dicționar Român
drege — DRÉGE, dreg, vb. III. (pop. şi fam.) 1. tranz. A repara (un obiect, un mecanism etc.) ♦ tranz. şi refl. fig. A (se) întrema, a (se) îndrepta (de bine, de rău) după un accident, după o boală. ♢ expr. A şi drege glasul (sau vocea) = a tuşi uşor… … Dicționar Român
fimicol — FIMÍCOL, Ă adj. (despre plante) care trăieşte pe gunoi sau pe bălegar. (< lat. fimicolus) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
gras — GRAS, Ă, graşi, se, adj., GRÁSĂ, grase, s.f. I. adj. 1. Care are sub piele un strat gros de grăsime; care are forme pline, rotunde; dolofan, durduliu, rotofei. Om gras. ♢ Ţesut gras = ţesut adipos. ♦ fig. (fam.; despre câştiguri băneşti, sume de… … Dicționar Român
melegar — MELEGÁR1, melegare, s.n. (reg.) Loc special amenajat pe un strat de gunoi de grajd, în care se cultivă răsadurile; răsadniţă. – Din magh. melegágy. Trimis de cornel, 31.05.2004. Sursa: DEX 98 MELEGÁR2, melegare, s.n. Bazin de lemn în care cade… … Dicționar Român
mraniţă — MRÁNIŢĂ s.f. Îngrăşământ agricol natural provenit din gunoi de grajd bine fermentat sau din resturi vegetale (în special frunze) descompuse. – Din sl. *smradŭnica. Trimis de ana zecheru, 31.05.2004. Sursa: DEX 98 MRÁNIŢĂ s. (reg.) mrăniţău.… … Dicționar Român
purină — PURÍNĂ, purine, s.f. Compus organic din acidul uric. – Din fr. purin. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 purínă s. f., g. d, art. purínei; pl. puríne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic PURÍNĂ … Dicționar Român