burzului

burzului
BURZULUÍ, burzuluiesc, vb. IV. refl. 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca. ♦ fig. (Despre vreme) A se schimba în rău. ♦ refl. şi tranz. fact. (înv.) A (se) răscula, a (se) răzvrăti. 2. (Despre păr) A se zbârli. ♢ expr. (tranz.; fam.) A-şi burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa. – Din magh. borzolni.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

BURZULUÍ vb. v. ciufuli, înfuria, mânia, răcni, răscula, răsti, răzvrăti, revolta, ridica, striga, supăra, ţipa, urla, zbiera, zbârli.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

burzuluí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. burzuluiésc, imperf. 3 sg. burzuluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. burzuluiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A BURZULU//Í burzuluiiésc tranz. A face să se burzuluiască. /<ung. borzolni
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE BURZULU//Í mă burzuluiiésc intranz. 1) înv. A se ridica la luptă (împotriva nedreptăţilor sociale şi economice); a face răscoală; a se răscula; a se răzvrăti; a se revolta. 2) pop. A se mânia brusc. 3) pop. (despre timp) A se schimba în rău; a deveni nefavorabil; a se strica. 4) pop. (despre păr) A se face vâlvoi; a se zbârli; a se ciufuli. /<ung. borzolni
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

burzuluí (-uésc, -ít), vb. – 1. (Rar) A zbîrli, a ciufuli. – 2. A se răscula, a se răzvrăti, a se ridica. Mag. borzolni "a zbîrli" (DAR), poate contaminat cu pol. burzyć "a tulbura", burzić się "a se răscula" (Cihac, II, 35). – Der. burzuluială, s.f. (răscoală, rebeliune); burzuluitor, adj. (înv., aţîţător; revoltător, scandalos).
Trimis de blaurb, 26.11.2006. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • burzuluială — BURZULUIÁLĂ, burzuluieli, s.f. Faptul de a (se) burzului; răzvrătire. ♦ Supărare, enervare, mânie. ♦ (înv.) Răscoală. – Burzului + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BURZULUIÁLĂ s. v. răscoală, răsculare, răzmeriţă,… …   Dicționar Român

  • bursuca — BURSUCÁ, bursúc, vb. I. refl. (reg.) A se burzului. – Din bursuc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bursucá vb., ind. prez. 1 sg. bursúc, 3 sg. şi …   Dicționar Român

  • burzuluit — BURZULUÍT, Ă, burzuluiţi, te, adj. 1. Mânios, supărat, enervat. ♦ (înv.) Revoltat, răsculat. 2. (Despre păr) Zbârlit. – v. burzului. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BURZULUÍT adj. v. ciufulit, deranjat, furios, îndârjit, înfuriat,… …   Dicționar Român

  • bârzoi — BÂRZÓI adv. (reg., în expr.) Cu coada bârzoi = cu coada ridicată în sus. – et. nec. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98  bârzói adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  BÂRZÓI adv. Ridicat …   Dicționar Român

  • ciufuli — CIUFULÍ, ciufulesc, vb. IV. tranz. A zbârli părul sau barba cuiva. ♦ A trage de păr pe cineva; p. ext. a bate pe cineva (trăgându l de păr.). – Din ciuf. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98  CIUFULÍ vb. 1. a (se) zbârli, (pop. şi fam.) a… …   Dicționar Român

  • oţărî — OŢĂRÎ, oţărăsc, vb. IV. refl. (pop.) 1. A se mânia, a se înfuria; a se răsti la cineva. ♦ refl. şi tranz. A (se) mâhni, a (se) supăra. ♦ A se înspăimânta, a se îngrozi. 2. A face grimase, a se strâmba (din cauza unei băuturi sau a unei mâncări… …   Dicționar Român

  • răscula — RĂSCULÁ, răscól, vb. I. tranz. şi refl. A (se) ridica împotriva unei nedreptăţi, a unei asupriri; a porni sau a face să pornească lupta, răscoala; a (se) răzvrăti. ♦ fig. A (se) indigna, a (se) revolta. – Răs + scula. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • răsti — RĂSTÍ, răstesc, vb. IV. refl. A se adresa cuiva pe un ton aspru, ridicat ameninţător, a ridica glasul. – et. nec. Trimis de dante, 03.07.2004. Sursa: DEX 98  RĂSTÍ vb. a răcni, a striga, a ţipa, a urla, a zbiera, (pop.) a se oţărî, a se stropşi …   Dicționar Român

  • stropşi — STROPŞÍ, stropşesc, vb. IV. 1. tranz. (pop.) A zdrobi, a sfărâma călcând în picioare. ♦ A strivi, a zdreli. ♦ A prăpădi, a nimici. 2. tranz. (pop.) A stâlci pe cineva în bătaie. ♦ fig. (fam.) A poci, a deforma, a schimonosi, a stâlci cuvintele… …   Dicționar Român

  • supăra — SUPĂRÁ, súpăr, vb. I. 1. refl. şi tranz. A avea sau a provoca cuiva o neplăcere; a (se) mâhni, a (se) necăji, a (se) amărî, a (se) întrista. 2. tranz. A stingheri, a incomoda, a deranja, a stânjeni. ♦ A chinui, a provoca o durere (fizică uşoară); …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”