- burzului
- BURZULUÍ, burzuluiesc, vb. IV. refl. 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca. ♦ fig. (Despre vreme) A se schimba în rău. ♦ refl. şi tranz. fact. (înv.) A (se) răscula, a (se) răzvrăti. 2. (Despre păr) A se zbârli. ♢ expr. (tranz.; fam.) A-şi burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa. – Din magh. borzolni.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BURZULUÍ vb. v. ciufuli, înfuria, mânia, răcni, răscula, răsti, răzvrăti, revolta, ridica, striga, supăra, ţipa, urla, zbiera, zbârli.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeburzuluí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. burzuluiésc, imperf. 3 sg. burzuluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. burzuluiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA BURZULU//Í burzuluiiésc tranz. A face să se burzuluiască. /<ung. borzolniTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE BURZULU//Í mă burzuluiiésc intranz. 1) înv. A se ridica la luptă (împotriva nedreptăţilor sociale şi economice); a face răscoală; a se răscula; a se răzvrăti; a se revolta. 2) pop. A se mânia brusc. 3) pop. (despre timp) A se schimba în rău; a deveni nefavorabil; a se strica. 4) pop. (despre păr) A se face vâlvoi; a se zbârli; a se ciufuli. /<ung. borzolniTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXburzuluí (-uésc, -ít), vb. – 1. (Rar) A zbîrli, a ciufuli. – 2. A se răscula, a se răzvrăti, a se ridica. Mag. borzolni "a zbîrli" (DAR), poate contaminat cu pol. burzyć "a tulbura", burzić się "a se răscula" (Cihac, II, 35). – Der. burzuluială, s.f. (răscoală, rebeliune); burzuluitor, adj. (înv., aţîţător; revoltător, scandalos).Trimis de blaurb, 26.11.2006. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.