bucată

bucată
BUCÁTĂ, (I) bucăţi, (II) bucate, s.f. I. 1. Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr-un corp solid, dintr-un întreg; dărab. ♦ (Determinat prin "de drum", "de cale" sau presupunând această determinare) Distanţă, porţiune. ♦ (Determinat prin "de vreme", "de timp" sau presupunând această determinare) Interval, perioadă. ♦ (În limbajul comercial şi în cel industrial) Exemplar, piesă, parte, unitară dintr-un ansamblu, dintr-o mulţime de obiecte de acelaşi fel. ♢ expr. A vinde (sau a cumpăra) cu bucata = a vinde (sau a cumpăra) cu amănuntul, în detaliu. A plăti cu bucata (sau, rar bucată) = a plăti munca după numărul de piese executate; a plăti în acord. A face ceva din bucăţi = a confecţiona, a încropi ceva din părţi sau piese care provin din ansambluri diferite. Om dintr-o bucată = om integru. 2. Operă (sau fragment unitar) literară sau muzicală de dimensiuni relativ reduse. II. (La pl.) (Feluri de) mâncare. ♢ expr. A face (cuiva) bucata = a face (cuiva) cu intenţie un lucru neplăcut, un rău, a-i provoca o încurcătură. ♦ (pop.) (Recoltă de) grâne, cereale. – lat. buccata.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

BUCÁTĂ s. 1. crâmpei, fracţiune, fragment, frântură, parte, porţiune, secţiune, tranşă, (pop.) dărab, partal, (înv. şi reg.) părtenie, (reg.) jarchină, ştuc. (O bucată dintr-un tot.) 2. fâşie, limbă, petic, sprânceană. (O bucată de pădure.) 3. v. exemplar. 4. v. compoziţie. 5. (la pl.) v. recoltă. 6. v. distanţă. 7. v. interval.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

BUCÁTĂ s. v. prăjină.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bucátă (parte, porţiune, exemplar, operă) s. f., g.-d. art. bucăţii; pl. bucăţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BUC//ÁTĂ bucatăăţi f. 1) Parte separată (prin rupere, tăiere, sfărâmare etc.) dintr-un întreg. bucată de pâine. bucată de stofă. ♢ bucată de drum porţiune (de drum). bucată de timp (sau vreme) interval de timp; perioadă. 2) Unitate făcând parte dintr-o serie de obiecte de acelaşi fel; exemplar. bucată de săpun. bucată de zahăr. ♢ A vinde cu bucatăata a vinde cu amănuntul; en detail. A-i face cuiva bucatăata a-i face cuiva neplăceri. Om dintr-o bucată om foarte cumsecade. 3) Creaţie artistică (muzicală sau literară) de dimensiuni reduse sau fragment de creaţie artisitică. [G.-D. bucăţii] /<lat. buccata
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

bucátă (-ţi), s.f.1. Parte tăiată, desprinsă dintr-un întreg; dărab. – 2. Mîncare, fel de mîncare. – 3. Alimente, hrană. – 4. (pl.) Cereale, recoltă, grîu. – 5. (înv., Mold.) Avere, avut, bogăţie. – 6. (arg.) Bilet de o sută de lei. – 7. (arg.) Hoţie, operaţie organizată de mai mulţi din bandă. – 8. (arg.) Mişcare greşită. – Mr. bucată. lat. bŭccata (Puşcariu 227; REW 1358; Candrea-Dens., 191; DAR); cf. it. boccata, fr. bouchée, prov., sp., port. bocado, toţi cu accepţia etimologică de "bucată care se pune dintr-o dată"; cf. şi it. boccone, de unde sb. bokun "bucată". Asupra semantismului, cf. DAR. Lahovary 318 crede că sensul de "cereale" este anterior epocii indo-europene. – pl. este bucate pentru sensurile 2-5. cf. şi bucă, îmbuca. Der. bucătar, s.m. (bărbat care are meseria de a găti mîncare); bucătăreasă, bucătăriţă, s.f. (femeie care are meseria de a găti mîncare); bucătărie, s.f. (cameră în care se găteşte mîncarea); bucăţi, îmbucăţi, vb. (a face bucăţi); îmbucături, vb. (a face bucăţi de luat în gură pentru a hrăni un copil). Din rom. a trecut în rut. bukata, bokata, pol. bukat, rus. bukatka (Miklosich, Fremdw., 80; Candrea, Elemente, 403; Berneker 90), mag. bukáta.
Trimis de blaurb, 11.11.2006. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • bucata — v. bucato2 …   Enciclopedia Italiana

  • talonetă — TALONÉTĂ, talonete, s.f. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălţăminte, pentru a asigura rezistenţa îmbinării. ♦ Branţ. ♦ Bucată de stofă, cusută la manşetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura… …   Dicționar Român

  • bloc — BLOC, blocuri, s.n. 1. Bucată mare dintr o materie solidă şi grea, masă solidă dintr o singură bucată. 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică. ♢ Bloc de desen = grup de foi de hârtie de desenat, lipite între ele la una din… …   Dicționar Român

  • butuc — BUTÚC, butuci, s.m. 1. Bucată dintr un trunchi de copac tăiat şi curăţat de crengi; butură. ♦ Bucată groasă de lemn de foc; buştean, buturugă. ♢ expr. (Adverbial) A lega (pe cineva) butuc = a lega (pe cineva) astfel încât să nu mai poată mişca; a …   Dicționar Român

  • foaie — FOÁIE, foi, s.f. 1. Frunză. ♦ Compus: foaie grasă = numele a două plante erbacee cu frunze cărnoase, cu flori albastre violete ori albe cu pete galbene (Pinguicula vulgaris şi alpina). ♦ Sepală sau petală. 2. Bucată dintr un material cu una… …   Dicționar Român

  • pânză — PẤNZĂ, pânze, s.f. I. 1. Ţesătură făcută din fire de bumbac, de in, de cânepă etc., din care se confecţionează albituri de corp, de pat etc.; bucată din această ţesătură. ♢ Pânză de casă = pânză ţesută la războiul manual; pânză ţărănească. ♢ loc …   Dicționar Român

  • batistă — BATÍSTĂ, batiste, s.f. Bucată pătrată de pânză întrebuinţată la şters nasul, faţa, mâinile etc. – Din fr. batiste. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98  BATÍSTĂ s. (reg.) basma, (Transilv.) cârpă, (arg.) şlengher. Trimis de siveco, 05.08 …   Dicționar Român

  • petic — PÉTIC, petice, s.n. 1. Fâşie (nu prea mare) tăiată, ruptă sau rămasă dintr o ţesătură, dintr o bucată de piele, dintr o hârtie etc.; spec. bucată dintr un material cu care se repară, prin aplicare şi coasere sau lipire, obiecte de stofă, de piele …   Dicționar Român

  • buée — [ bɥe ] n. f. • XIVe, repris au XIXe; « lessive » 1219; du p. p. substantivé gallo roman °bucata « lessive »; p. ê. du frq. °bukon ♦ Vapeur qui se dépose en fines gouttelettes formées par condensation. Des vitres couvertes de buée (⇒ embuer) . «… …   Encyclopédie Universelle

  • codru — CÓDRU, codri, s.m. 1. Pădure (mare, deasă, bătrână). ♢ loc. adv. Ca în codru = nestingherit, fără să i pese de nimeni şi de nimic; foarte tare. 2. Bucată mare de pâine, de mămăligă etc. – Din lat. *quodrum (= quadrum). Trimis de RACAI, 06.12.2008 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”