talonetă

TALONÉTĂ, talonete, s.f. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălţăminte, pentru a asigura rezistenţa îmbinării. ♦ Branţ. ♦ Bucată de stofă, cusută la manşetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. [var.: talonét s.n.] – Din fr. talonnette.

Trimis de LauraGellner, 23.06.2004. Sursa: DEX '98



talonétă s. f., pl. talonéte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TALONÉT//Ă talonetăe f. 1) Bucată de carton sau de alt material, care se aplică în interiorul încălţămintei în dreptul călcâiului. 2) Bucată de stofă cusută la manşetă sau la marginea de jos a pantalonilor (pentru a preîntâmpina uzura). /<fr. talonnette

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



TALONÉTĂ s.f. 1. Bucată de piele, de carton sau de plută, care se aplică în interiorul încălţămintei, peste talpa propriu-zisă; branţ. 2. Bucată de stofă, cusută la capătul pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. [< fr. talonnette].

Trimis de LauraGellner, 30.05.2007. Sursa: DN



TALONÉTĂ s. f. 1. bucată de piele, de carton sau de plută, în interiorul încălţămintei, peste talpa propriu-zisă; branţ. 2. bucată de stofă cusută la capătul pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. (< fr. talonnette)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN