- şezământ
- ŞEZĂMÂNT s. v. adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, oprire, popas, reşedinţă, sălaş, sediment, sediu, şedere.Trimis de siveco, 03.05.2008. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
aşezare — AŞEZÁRE, aşezări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) aşeza şi rezultatul ei. 2. Loc unde se află (stabilit) cineva sau ceva. ♦ Grup de locuinţe, de construcţii care alcătuiesc un mediu de viaţă umană. 3. (Rar) Mod de organizare (socială). – v. aşeza.… … Dicționar Român
locuinţă — LOCUÍNŢĂ, locuinţe, s.f. loc. casă, construcţie în care locuieşte sau poate locui cineva; domiciliu. [var.: (înv.) lăcuínţă s.f.] – Locui + suf. inţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LOCUÍNŢĂ s. 1. adăpost, aşezare, casă,… … Dicționar Român
oprire — OPRÍRE, opriri, s.f. Acţiunea de a (se) opri şi rezultatul ei; încetare a unei acţiuni, a unei mişcări, rămânere pe loc; staţionare, stagnare; oprit1. ♢ loc. adv. Fără oprire = neîntrerupt, neîncetat, continuu. ♦ (concr.) Loc unde se opreşte… … Dicționar Român
reşedinţă — REŞEDÍNŢĂ, reşedinţe, s.f. Sediul unei autorităţi sau al unei persoane (oficiale); localitate sau clădire în care se află acest sediu. ♢ loc. adj. De reşedinţă = care serveşte drept sediu unei autorităţi sau unei persoane. – Din fr. résidence… … Dicționar Român
sediment — SEDIMÉNT, sedimente, s.n. 1. Depozit format prin depunerea substanţelor corpusculare solide dintr o suspensie. 2. Acumulare, în general stratificată, de minerale şi de resturi organice, depozitată la suprafaţa pământului; depozit de roci… … Dicționar Român