- înăuntru
- ÎNĂÚNTRU adv. În interior. [var.: năúntru, (reg.) înlăúntru, înúntru, înlúntru adv.] – Probabil lat. [in] illac intro.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98Înăuntru ≠ afarăTrimis de siveco, 06.05.2006. Sursa: Antonimeînăúntru adv.Trimis de siveco, 17.07.2008. Sursa: Dicţionar ortograficÎNĂÚNTRU adv. Într-un anumit spaţiu; în interior. A intra înăuntru. [Sil. în-ă-un-tru] /<lat. in-ad-introTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXînăúntru adv. – În interior. – var. (î)nuntru, (î)nontru, (în)l(ă)untru. Mr. năuntru, megl. an(a)untru, istr. (ă)nuntru. Origine obscură. Pare a se baza pe întru, pronunţat untru, pentru a cărui var. cf. umbla şi îmbla, înfla şi umfla, umple şi înple; der. se explică fie prin comp. cu în-, fie, ca în cazul lui înalt, prin fonetică sintactică (în untru › în nuntru). Prezenţa lui ă este mai puţin clară; se poate datorata unei pronunţări în nuntru, cu aceeaşi rupere a vocalei ca în prooroc, greer, etc. sau comp. abintro, cf. abintro › abruz. davendrę, sard. aintru. Cuvîntul rom. coincide în parte cu sl. vŭnǫtrĭ, unǫtrĭ "înăuntru"; însă explicaţia pe baza sl. (Cihac, II, 147; Scriban) nu pare posibilă. După Tiktin şi DAR, din lat. in illac intro; după Candrea, de la in ad intro. cf. Moser 433. Lăuntru pare să fi rezultat în urma unei disimilări de la în năuntru; şi de aici der. foarte recent, lăuntric, adj. (interior). – Der. dinăuntru, adv. (în interior), cf. dinafară, dinapoi.Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.