conivent

conivent
CONIVÉNT, -Ă, conivenţi, -te adj. (Despre frunze) 1. Îndoit înăuntru. 2. Care tinde să se împreuneze. – Din fr. connivent.
Trimis de Joseph, 23.05.2004. Sursa: DEX '98

conivént adj. m., pl. conivénţi; f. sg. conivéntă, pl. conivénte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONIVÉNT, -Ă adj. (Despre frunze) 1. Îndoit înăuntru. 2. Care tinde a se împreuna. [< fr. connivent, lat. connivens].
Trimis de LauraGellner, 14.04.2006. Sursa: DN

CONIVÉNT, -Ă adj. 1. (despre frunze, valvule intestinale etc.) îndoit înăuntru. 2. care tinde a se împreuna. (< fr. connivent)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • conivént — adj. m., pl. conivénţi; f. sg. conivéntã, pl. conivénte …   Romanian orthography

  • conivenţă — CONIVÉNŢĂ, conivenţe, s.f. (În expr.) De conivenţă (cu)... = în complicitate (cu...), de acord (cu...). – Din fr. connivence, lat. conniventia. Trimis de Joseph, 23.05.2004. Sursa: DEX 98  conivénţă s. f., g. d. art. conivénţei; pl. conivénţe …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”