învăţat

învăţat
ÎNVĂŢÁT1 s.n. Învăţare. – v. învăţa.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNVĂŢÁT2, -Ă, învăţaţi, -te, adj. Care ştie multă carte; instruit, cult2, erudit, doct; p. ext. priceput. ♦ (Substantivat) Savant. 2. (Despre texte, cunoştinţe, deprinderi) Care este studiat şi reţinut în memorie. 3. Deprins, obişnuit cu ceva. 4. (Despre animale) Care este dresat, domesticit, îmblânzit. – v. învăţa.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Învăţat ≠ incult, neinstruit, neînvăţat, prost
Trimis de siveco, 10.07.2008. Sursa: Antonime

ÎNVĂŢÁT adj., s. 1. adj. citit, erudit, savant, (livr.) doct, (livr. rar) sapient, (pop.) ştiut, (înv. şi reg.) pricopsit, ştiutor, (fig.) luminat. (Un om învăţat.) 2. s. cărturar, erudit, savant, (înv.) diac, (grecism înv.) sofologiotatos. (Un celebru învăţat.) 3. adj. v. cult. 4. adj. v. memorizat. 5. adj. dresat. (Animal învăţat.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

învăţát adj. m., pl. învăţáţi; f. sg. învăţátă, pl. învăţáte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

învăţát s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNVĂŢÁ//T învăţattă (învăţatţi, învăţatte) şi substantival 1) v. A ÎNVĂŢA şi A SE ÎNVĂŢA. 2) Care este specializat în cercetări ştiinţifice având cunoştinţe vaste într-un anumit domeniu; savant. /v. a învăţa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • erudit — ERUDÍT, Ă, erudiţi, te, adj. (Adesea substantivat) Care posedă cunoştinţe temeinice şi vaste în urma unor studii îndelungate; savant, învăţat. ♦ (Despre opere ştiinţifice) Care dovedeşte cunoştinţe vaste şi aprofundate. – Din fr. érudit, lat.… …   Dicționar Român

  • savant — SAVÁNT, Ă, savanţi, te, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) cu cunoştinţe vaste şi temeinice, care creează în domeniul ştiinţei; erudit. 2. adj. Care conţine multă ştiinţă, care denotă ştiinţă sau, p. ext., artă, pricepere, măiestrie …   Dicționar Român

  • carte — CÁRTE, cărţi, s.f. I. 1. Scriere cu un anumit subiect, tipărită şi legată sau broşată în volum. ♢ Carte albastră (sau albă, neagră etc.) = publicaţie oficială a unui guvern care conţine documente justificative privitoare la o problemă politică. ♢ …   Dicționar Român

  • cărturar — CĂRTURÁR, cărturari, s.m. Învăţat, erudit; savant. – Din ngr. hartulários. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Cărturar ≠ necărturar Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CĂRTURÁR s. v. învăţat. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • doct — DOCT, Ă, docţi, te, adj. (Adesea ir.) Învăţat, erudit, savant. – Din fr. docte, lat. doctus. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Doct ≠ ignorant Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  DOCT adj …   Dicționar Român

  • cult — CULT1, culte, s.n. 1. Omagiu care se aduce divinităţii prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni şi prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Sentiment exagerat de admiraţie, de respect, de… …   Dicționar Român

  • autodidact — AUTODIDÁCT, Ă, autodidacţi, te, s.m. şi f. Persoană care şi a însuşit, fără ajutorul unui profesor sau al unei forme de învăţământ, cunoştinţe ştiinţifice şi o anumită cultură. [pr.: a u ] – Din fr. autodidacte. Trimis de ana zecheru, 04.07.2002 …   Dicționar Român

  • burduf — BURDÚF, burdufuri, s.n. 1. Sac făcut din piele netăbăcită, uneori din stomacul unui animal (capră, oaie, bivol), în care se păstrează sau se transportă brânză, făină, apă etc. ♢ expr. Burduf de carte = foarte învăţat; tobă de carte. A lega (pe… …   Dicționar Român

  • capacitate — CAPACITÁTE, capacităţi, s.f. 1. Volum al unui recipient. 2. Însuşirea de a fi încăpător; mărime care reprezintă cantitatea maximă de materii sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ♢ Măsuri de capacitate = măsuri cu care se …   Dicționar Român

  • citit — CITÍT1 s.n. Citire. ♢ Scris citit = noţiuni elementare de scriere şi citire (predare în primele clase elementare). [var.: (pop.) cetít s.n.] – v. citi. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98  CITÍT2, Ă, citiţi, te, adj. (Despre oameni)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”