învãţáre — s. f., g. d. art. învãţärii; pl. învãţäri … Romanian orthography
memorizare — MEMORIZÁRE, memorizări, s.f. Acţiunea de a memoriza şi rezultatul ei; memorizat. – v. memoriza. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MEMORIZÁRE s. învăţare, memorare. (memorizare unei poezii.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
instruire — INSTRUÍRE, instruiri, s.f. Acţiunea de a (se) instrui şi rezultatul ei, cultivare. – v. instrui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INSTRUÍRE s. 1. cultivare, învăţare. (instruire elevilor.) 2. v. culturalizare. 3. iniţiere, învăţare … Dicționar Român
metodă — METÓDĂ, metode, s.f. 1. Mod (sistematic) de cercetare, de cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective. ♢ loc. adv. Cu metodă = metodic, sistematic. 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite în realizarea unui scop; metodologie (4). ♦ … Dicționar Român
studiere — STUDIÉRE s.f. Acţiunea de a (se) studia şi rezultatul ei. [pr.: di e ] – v. studia. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STUDIÉRE s. 1. învăţare. 2. v. analiză. 3. v. exami nare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
asimilare — ASIMILÁRE, asimilări, s.f. Acţiunea de a (se) asimila şi rezultatul ei. – v. asimila. Trimis de cata, 23.10.2007. Sursa: DEX 98 Asimilare ≠ dezasimilare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime ASIMILÁRE s. 1. asimilaţie, însuşire,… … Dicționar Român
deprindere — DEPRÍNDERE, deprinderi, s.f. 1. Faptul de a (se) deprinde. 2. Obişnuinţă, obicei. 3. Uşurinţă căpătată de a lungul timpului într o îndeletnicire oarecare; pricepere, destoinicie, dexteritate. 4. (Rar) Practică obişnuită într o îndeletnicire… … Dicționar Român
dezvăţare — ≠ deprindere, învăţare, obişnuire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DEZVĂŢÁRE s. v. dezbărare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
erotematic — erotemátic adj. m., pl. erotemátici; f. sg. erotemátică, pl. erotemátice Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic EROTEMÁTIC, Ă adj. (fil.; despre metoda folosită de Socrate) Care … Dicționar Român
imprinting — IMPRÍNTING s. n. 1. totalitatea modificărilor funcţionale pe care le suferă un cromozom atunci când se găseşte într un organism feminin sau masculin. 2. (psih.) impregnare, întipărire, fenomen elementar şi precoce de învăţare. (< engl.… … Dicționar Român