- erudit
- ERUDÍT, -Ă, erudiţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care posedă cunoştinţe temeinice şi vaste în urma unor studii îndelungate; savant, învăţat. ♦ (Despre opere ştiinţifice) Care dovedeşte cunoştinţe vaste şi aprofundate. – Din fr. érudit, lat. eruditus.Trimis de LauraGellner, 15.06.2008. Sursa: DEX '98Erudit ≠ ignorant, mărginit, redusTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeERUDÍT adj., s. 1. adj. v. învăţat. 2. s. v. învăţat.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeerudít adj. m., pl. erudíţi; f. sg. erudítă, pl. erudíteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficERUDÍ//T erudittă (eruditţi, eruditte) 1) şi substantival (despre persoane) Care posedă erudiţie; doct; savant. 2) (despre lucrări ştiinţifice) Care denotă erudiţie. /<fr. érudit, lat. eruditusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXERUDÍT, -Ă adj. Cu cunoştinţe vaste; învăţat, savant. ♦ (Despre opere ştiinţifice) Care arată erudiţie, cunoştinţe multe şi profunde. [cf. fr. érudit, lat. eruditus – cioplit, instruit].Trimis de LauraGellner, 10.06.2006. Sursa: DNERUDÍT, -Ă adj. (şi s.) care posedă cunoştinţe vaste; învăţat, savant. ♢ (despre opere ştiinţifice) care dovedeşte erudiţie. (< fr. érudit, lat. eruditus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.