- însufleţi
- ÎNSUFLEŢÍ, însufleţesc, vb. IV. tranz. 1. A da viaţă. ♦ fig. A stimula, a da impuls, avânt. ♦ refl. A prinde viaţă; a se înviora, a se anima. 2. fig. A preface ceva inert în ceva viu, dinamic. – În + suflet.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎNSUFLEŢÍ vb. 1. v. învia. 2. a (se) anima, a (se) înviora. (Atmosfera s-a mai însufleţi.) 3. v. entuziasma. 4. a îmbărbăta, a încuraja, a îndemna, a stimula, a susţine, (înv.) a insufla, a mângâia, a semeţi. (Ce vă însufleţi în luptă?)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeînsufleţí vb. (sil. -fle-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. însufleţésc, imperf. 3 sg. însufleţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. însufleţeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ÎNSUFLEŢ//Í însufleţiésc tranz. 1) A face să se însufleţească; a înflăcăra; a entuziasma; a antrena; a electriza; a exalta; a anima. 2) (personaje din basme) A înzestra cu suflet; a face să capete viaţă. 3) fig. A transforma din mohorât în vesel, strălucitor. Soarele însufleţiea livada. [Sil. -su-fle-] /în + sufletTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE ÎNSUFLEŢ//Í mă însufleţiésc intranz. A căpăta tot mai mult suflet; a se umple de elan; a se înflăcăra; a se entuziasma; a se ambala; a se antrena; a se electriza; a se exalta; a se anima. Copiii începură să se însufleţiească. Discuţia s-a însufleţiit. /în + sufletTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.