Dicționar Român. 2013.
spăimântare — SPĂIMÂNTÁRE, spăimântări, s.f. (înv. şi pop.) Acţiunea de a (se) spăimânta şi rezultatul ei; înspăimântare. – v. spăimânta. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPĂIMÂNTÁRE s. v. groază, încrâncenare, înfiorare, înfricoşare, îngrozire, în … Dicționar Român
cutremur — CUTRÉMUR, cutremure, s.n. 1. Mişcare puternică şi bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarţei pământului, provocată de dislocări subterane, de erupţii vulcanice etc.; seism. 2. fig. Înfiorare, cutremurare, fior; p. ext. teamă, frică … Dicționar Român
groază — GROÁZĂ s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ♦ (concr.) Persoană sau lucru care îngrozeşte. 2. fig. (În sintagma) O groază (de...) = o mulţime, o cantitate mare (de...). –… … Dicționar Român
oţărâre — OŢĂRÂRE, oţărâri, s.f. (pop.) Faptul de a (se) oţărî; oţăreală (1). [var.: oţeríre s.f.] – v. oţărî. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OŢĂRÂRE s. v. furie, groază, indignare, încrâncenare, înfiorare, înfricoşare, îngrozire,… … Dicționar Român
pălitură — PĂLITÚRĂ, pălituri, s.f. Lovitură, izbitură. ♦ Urmă de lovitură; contuzie, rană. – Păli1 + suf. tură. Trimis de valeriu, 29.11.2006. Sursa: DEX 98 PĂLITÚRĂ s. v. groază, izbitură, încrânce nare, înfiorare, înfricoşare, îngrozire, înspăimântare … Dicționar Român
scârbă — SCẤRBĂ, scârbe, s.f. 1. Aversiune nestăpânită (fizică sau morală) faţă de cineva sau de ceva; dezgust, repulsie; greaţă, silă. ♢ loc. vb. A i fi (sau a i se face) cuiva scârbă sau a l prinde (ori a l cuprinde) pe cineva scârba (sau o scârbă) = a… … Dicționar Român
spăimare — spăimáre s.f. (înv. şi reg.) înspăimântare. Trimis de blaurb, 09.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
spăimântat — SPĂIMÂNTÁT, Ă, spăimântaţi, te, adj. (înv. şi pop.) Înspăimântat. – v. spăimânta. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPĂIMÂNTÁT adj. v. cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoşat, îngrozit, înspăi mântat, zguduit. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
teroare — TEROÁRE, terori, s.f. Groază, spaimă, frică provocată intenţionat prin ameninţări sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare. ♦ Asuprire bazată pe intimidare, timorare, ameninţare. – Din fr. terreur, lat. terror, oris. Trimis de RACAI,… … Dicționar Român
încrâncenare — ÎNCRÂNCENÁRE, încrâncenări, s.f. Acţiunea de a se încrâncena; înfiorare. ♦ Încăierare, încleştare sângeroasă. – v. încrâncena. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCRÂNCENÁRE s. groază, înfiorare, înfricoşare, îngrozire, înspăimântare … Dicționar Român
