închis — ÎNCHÍS1 s.n. Închidere. – v. închide. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCHÍS2, Ă, închişi, se, adj. 1. (Despre uşi, ferestre, capace etc.) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este aşezat sau fixat (prin balamale). ♦ (Despre … Dicționar Român
nor — NOR, nori, s.m. 1. (Mai ales la pl.) Masă (delimitată) de vapori sau de picături de apă, de cristale de gheaţă aflate în suspensie în atmosferă. ♦ loc. adj. şi adv. Până la (sau în) nori = (care se înalţă) foarte sus. ♦ loc. vb. A fi nor = a fi… … Dicționar Român
noros — NORÓS, OÁSĂ, noroşi, oase, adj. (Despre cer; p. ext. despre zile, despre vreme) Cu nori, plin de nori; înnorat. ♦ fig. (Despre oameni) Întunecat, posomorât, întristat; (despre faţă, privire, ochi) care arată posomorâre, tristeţe. ♦ (Rar) Neclar,… … Dicționar Român
opac — OPÁC1, opace, s.n. Cui cu care se prinde vâsla de luntre. – et. nec. cf. o p a c i n ă . Trimis de oprocopiuc, 07.05.2004. Sursa: DEX 98 OPÁC2, Ă, opaci, ce, adj. 1. Prin care nu poate trece lumina, lipsit de transparenţă, nestrăveziu. ♦ Care… … Dicționar Român
posomorât — POSOMORẤT, Ă, posomorâţi, te, adj. (Despre oameni) Rău dispus; trist, mohorât, posac; (despre faţa sau privirea oamenilor) care exprimă o rea dispoziţie, tristeţe. ♦ (Despre obiecte, peisaje etc.) Care este de culoare întunecată; p. ext. care… … Dicționar Român
acoperit — ACOPERÍT, Ă, acoperiţi, te, adj. Care are acoperiş, care are capac etc. ♦ Tăinuit, ascuns. ♦ (Despre cer) Înnorat. – v. acoperi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Acoperit ≠ descoperit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
albastru — ALBÁSTRU, Ă, albaştri, stre, adj., s.n. 1. adj. Care are culoarea cerului senin. ♦ fig. Melancolic, trist, sumbru. ♢ expr. Inimă albastră = a) suflet trist, p. ext. tristeţe, jale; b) necaz, mânie, furie. Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare … Dicționar Român
limpede — LÍMPEDE, limpezi, adj. 1. (Despre lichide) Curat şi străveziu, transparent, clar. ♦ fig. (Despre suflet, conştiinţă etc.) Cinstit, onest, curat. 2. (Despre cer, timp, atmosferă) Senin, lipsit de nori, de ceaţă; luminos. 3. (Despre ochi, privire)… … Dicționar Român
mocnit — MOCNÍT, Ă, mocniţi, te, adj. 1. (Despre foc; adesea adverbial) Care arde înăbuşit, înfundat, fără flacără; care este pe punctul de a se stinge. 2. fig. Care lâncezeşte, care este fără viaţă, inactiv. 3. fig. Reţinut vreme îndelungată (dar gata… … Dicționar Român
mohorât — MOHORẤT, Ă, mohorâţi, te, adj. 1. Care are culoarea de la roşu cărămiziu la roşu vineţiu; p. gener. de culoare închisă; întunecat, sumbru. ♦ Lipsit de lumină, întunecos, sumbru. 2. fig. (Despre oameni) Mâhnit, trist, posomorât. – v. mohorî.… … Dicționar Român
