albastru

albastru
ALBÁSTRU, -Ă, albaştri, -stre, adj., s.n. 1. adj. Care are culoarea cerului senin. ♦ fig. Melancolic, trist, sumbru. ♢ expr. Inimă-albastră = a) suflet trist, p. ext. tristeţe, jale; b) necaz, mânie, furie. Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare, ales; nobil. (fam.) E (cam) albastru = e (cam) rău, (cam) neplăcut, situaţia e (cam) dificilă. 2. s.n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, situată între verde şi indigo; culoarea descrisă mai sus; albăstreală, albăstrime. ♢ Albastru de metilen = colorant albastru (1) întrebuinţat în vopsitorie, în lucrări de biologie şi în medicină. Albastru de Prusia (sau de Berlin) = ferocianură de fier folosită ca pigment albastru. – lat. albaster (< albus).
Trimis de ana_zecheru, 10.02.2008. Sursa: DEX '98

ALBÁSTRU adj., s. 1. adj. (Olt.) turchez. (Culoarea albastru.) 2. adj. v. senin. 3. s. v. seninătate.
Trimis de siveco, 19.02.2009. Sursa: Sinonime

MOLOTRU ALBÁSTRU s. v. sulfină albastră.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

albástru adj. m., pl. albáştri; f. sg. albástră, pl. albástre
Trimis de siveco, 23.02.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

albástru s. n., art. albástrul, g.-d. art. albástrului
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

múscă-albástră s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

scrumbíe albástră s. f. + adj.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ALBÁSTRU1 n. 1) Culoare a spectrului solar care se află între violet şi verde, având nuanţa cerului senin. 2) Colorant cu această culoare. Verdele se obţine combinând albastru cu galben. [Sil. -bas-tru] /<lat. albaster
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ALBÁ//STRU2 albastrustră (albastruştri, albastrustre) Care are culoarea cerului senin. ♢ Inimă albastrustră tristeţe, melancolie. /<lat. albaster
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SCRUMBIE ALBASTRĂ s.f. (iht.) Peşte din fam. scombridae, denumit astfel datorită coloraţiei sale, mai cunoscut însă ca macrou (Scomber scomber). – v. macrou.
Trimis de gal, 13.09.2007. Sursa: DGE

albástru (albástră), adj. – De culoarea cerului senin. – Mr. albastru "cenuşiu, fumuriu". lat. *albaster, de la albus (Puşcariu 56; Candrea-Dens., 37; REW 319; DAR). S-a spus probabil la început despre cerul uşor înnorat, prin urmare albicios (cf. mr.); astăzi indică numai "albastru ca cerul". cf. Densusianu, GS, II, 324. Der. albăstrea, s.f.; albăstreală, s.f.; albăstri, vb. ( a da culoare albastră; a clăti rufele cu albăstreală); albăstrime, s.f. (culoare albastră; boierime); albăstriţă, s.f.; albăstriu, adj. Sensul lui albăstreală "albastru de rufe" (cf. fr. bleu anglais) nu apare în nici un lexic, cu toate că este cuv. foarte uzual şi singurul care explică sensul lui albăstrime de "boierime", adică "oameni cu cămaşa scrobită".
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

albastru, -ă, albaştri, -e adj. (d. o situaţie, o conjunctură etc.) neplăcut; nefavorabil (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Trimis de blaurb, 17.07.2007. Sursa: Neoficial

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • albástru — I. adj. m., pl. albáştri; f. sg. albástrã, pl. albástre II. s. n., art. albástrul, g. d. art. albástrului …   Romanian orthography

  • albastruazuriu — *albástru azuríu adj. m., pl. albáştri azuríi, art. albáştrii azuríii; f. albástră azuríe, pl. albástre azuríi Trimis de CristinaDianaN, 08.06.2007. Sursa: DOOM 2 …   Dicționar Român

  • albastrudeschis — albástru deschís adj. m., pl. albáştri deschís, art. albáştrii deschís; f. albástră deschís, pl. albástre deschís Trimis de CristinaDianaN, 05.01.2009. Sursa: DOOM 2 …   Dicționar Român

  • indigo — INDIGÓ, indigouri, s.n., adj. invar. 1. s.n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, cuprinsă între albastru şi violet. 2. adj. Care are culoarea descrisă mai sus. 3. s.n. Materie colorantă albastru închis, extrasă din frunzele… …   Dicționar Român

  • albăstrime — ALBĂSTRÍME, (2) albăstrimi, s.f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastră. 2. Întindere de culoare albastră; spaţiu albastru. 3. (înv., peior.) Termen cu care ţăranii numeau uneori pe cei îmbrăcaţi orăşeneşte; p. ext. ciocoime. – Albastru… …   Dicționar Român

  • albăstri — ALBĂSTRÍ, albăstresc, vb. IV. 1. tranz. A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală. 2. intranz. şi refl. fig. A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră. – Din albastru. Trimis de ana zecheru …   Dicționar Român

  • albăstriu — ALBĂSTRÍU, ÍE, albăstrii, adj. Care bate în albastru; albăstrui. ♦ (Substantivat, n.) Culoare care bate în albastru. – Albastru + suf. iu. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ALBĂSTRÍU adj. v. albăstrui. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • azur — AZÚR s.n. (livr.) Culoare albastră deschisă; p. ext. albastrul cerului. – Din fr. azur, lat. azzurum. Trimis de ana zecheru, 09.09.2008. Sursa: DEX 98  AZÚR s. v. seninătate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • Sfinx (band) — Infobox musical artist Name = SFINX Img capt = Sfinx, as seen on their 1975 LP cover, Lume albă . From L to R: Ionescu, Cernea, Aldea, Bădulescu. Img size = Background = group or band Alias = Origin = Bucharest, Romania Genre = Progressive rock… …   Wikipedia

  • bleu — adj. invar., s.n. Albastru deschis; azuriu. [pr.: blö] – Din fr. bleu. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98  BLEU adj. invar. azuriu, (înv.) havaiu. (De culoare bleu.) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”